Niciun compromis
Trebuie să le adresez fraților mei o solie hotărâtă. Să nu existe niciun compromis cu răul. Înfruntați cu îndrăzneală influențele periculoase care apar. Nu vă temeți de urmările împotrivirii față de puterile vrăjmașului.
În aceste zile, multe amăgiri sunt prezentate ca fiind adevărul. Unii dintre frații noștri au prezentat concepții pe care noi nu putem să le susținem. În biserică intră idei fanteziste și interpretări exagerate și personale. Unele dintre aceste învățături pot părea acum doar niște iote și frânturi, dar ele vor crește și vor ajunge să fie niște capcane pentru cei lipsiți de experiență.
Avem de făcut o lucrare hotărâtă. Nu îngăduiți niciunui vrăjmaș să ne facă să ne abatem de la propovăduirea adevărului pentru timpul acesta, îndreptându-ne atenția spre idei fanteziste.
Dacă nu suntem toți cât se poate de vigilenți pentru a discerne lucrările Duhului Sfânt, ne vom poticni cu siguranță și vom cădea în capcana necredinței pusă de Satana înaintea noastră. Îi chem pe frații noștri să vegheze ca niște păstori și păzitori credincioși asupra celor lipsiți de experiență, care sunt expuși la șiretlicurile influențelor seducătoare. Fiți atenți fără încetare la pietrele de poticnire și la nisipurile mișcătoare care amenință să distrugă credința în soliile pe care Dumnezeu ni le-a dat în timpul acesta. Frații noștri să vegheze asupra sufletelor ca niște oameni care trebuie să dea socoteală de lucrul lor.
Trebuie să cercetăm Scripturile zi de zi, ca să cunoaștem calea Domnului și să nu fim amăgiți de ideile religioase false. Lumea este plină de teorii false și de idei spiritiste amăgitoare, care tind să nimicească înțelegerea spirituală clară și să îndepărteze de adevăr și de sfințenie. Îndeosebi în timpul acesta, trebuie să ascultăm avertizarea: „Nimeni să nu vă înșele cu vorbe deșarte” (Efeseni 5,6).
Trebuie să fim atenți, să nu interpretăm greșit Scripturile. Învățăturile clare ale Cuvântului lui Dumnezeu nu trebuie să fie interpretate spiritual, așa încât realitatea să fie pierdută din vedere. Nu exagerați semnificația unor propoziții din Biblie, în efortul de a evidenția lucruri ciudate, cu scopul de a face pe plac fanteziei. Citiți Scripturile așa cum sunt scrise. Evitați speculația cu privire la ce va fi în Împărăția cerurilor. — Manuscrisul 30, 1904
O problemă de viață și de moarte
Au ajuns la mine scrisori în care sunt întrebată cu privire la învățăturile unora care spun că nu trebuie să fie ucisă nicio vietate, nici chiar insectele, oricât de deranjante și tulburătoare ar fi. Este posibil ca vreo persoană să pretindă că Dumnezeu i-a dat solia aceasta pentru a o vesti oamenilor? Domnul nu i-a dat niciodată vreunei făpturi omenești o astfel de solie. Dumnezeu nu i-a spus nimănui că este păcat să ucizi insectele care ne nimicesc pacea și odihna. În toate învățăturile Sale, Domnul Hristos nu a prezentat nicio solie de felul acesta, iar ucenicii Săi trebuie să prezinte numai ce le-a poruncit El.
Unii caută mereu să intre în controverse. Aceasta este suma religiei lor. Ei sunt plini de dorința de a veni cu idei noi și ciudate. Ei insistă asupra unor subiecte de cea mai mică importanță, exercitându-și talentele lor ascuțite și polemice în prezentarea acestora.
Povești inutile sunt aduse ca fiind adevăruri importante de către unii care le stabilesc realmente ca teste de verificare. În felul acesta, se creează controversă, iar mințile sunt abătute de la adevărul prezent. Satana știe că, dacă poate să-i facă pe oameni să fie absorbiți în detalii lipsite de însemnătate, subiectele mai importante vor rămâne neluate în seamă. El va furniza o mulțime de material care să fie supus atenției acelora care sunt dispuși să se gândească la subiecte neînsemnate. Gândurile fariseilor erau absorbite de subiecte care nu erau de actualitate. Ei treceau pe lângă adevărurile prețioase ale Cuvântului lui Dumnezeu pentru a discuta despre cunoștințe tradiționale transmise de la o generație la alta, care nu aveau nicio legătură cu mântuirea. Tot așa, astăzi, în timp ce clipele prețioase trec în veșnicie, subiectele mari ale mântuirii sunt trecute cu vederea, în favoarea unor povești inutile.
Le-aș spune fraților și surorilor mele: Rămâneți aproape de îndrumările aflate în Cuvântul lui Dumnezeu. Stăruiți asupra adevărurilor bogate ale Scripturii. Numai în felul acesta puteți să ajungeți una cu Hristos. Nu aveți timp să vă angajați în controverse cu privire la uciderea insectelor. Domnul Isus nu v-a încredințat misiunea aceasta. „Pentru ce să amesteci paiele cu grâul?” (Ieremia 23,28). Aceste subiecte secundare sunt ca fânul, lemnele și trestia în comparație cu adevărul pentru aceste zile din urmă. Aceia care lasă deoparte marile adevăruri ale Cuvântului lui Dumnezeu pentru a vorbi despre astfel de subiecte nu predică Evanghelia. Ei se ocupă de niște fantezii inutile pe care vrăjmașul le aduce în atenție ca să abată mințile de la adevărurile care se ocupă de bunăstarea lor veșnică. Ei nu au din partea lui Hristos niciun cuvânt pentru a-și susține presupunerile.
Nu vă petreceți timpul în dezbaterea unor astfel de subiecte. Dacă aveți vreo întrebare cu privire la lucrurile pe care trebuie să le prezentați, vreo întrebare cu privire la subiectele asupra cărora trebuie să insistați, mergeți direct la predicile Marelui Învățător și urmați îndrumările Sale. (…)
Nu îngăduiți niciunui lucru să vă distragă atenția de la întrebarea: „Ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” (Luca 10,25). Aceasta este o întrebare de care depind viața și moartea și la care fiecare dintre noi trebuie să răspundă pentru veșnicie. Mintea fiecăruia să fie plină de importanța adevărului solemn pe care îl deținem. Aceia care îi îngăduie minții să rătăcească în căutarea unor teorii ieftine și lipsite de importanță au nevoie să fie convertiți. (…)
Pretutindeni vor pătrunde teorii greșite, lipsite de orice autoritate dată de Cuvântul lui Dumnezeu, iar, pentru cei slabi, teoriile acestea vor părea a fi niște adevăruri care îi fac înțelepți. Dar ele sunt ca niște lucruri de nimic. Cu toate acestea, mulți membri ai bisericii au ajuns atât de mulțumiți cu hrană ieftină, încât au o religie anemică. Oare de ce oamenii micșorează importanța experienței lor, adunând povești ieftine și prezentându-le ca pe niște subiecte vrednice de atenție? Poporul lui Dumnezeu nu are timp să stăruie asupra unor întrebări neclare și de mică importanță, care nu au nicio legătură cu cerințele lui Dumnezeu.
Domnul dorește ca oamenii să gândească obiectiv și cinstit. Ei trebuie să se ridice la un nivel din ce în ce mai înalt și să stăpânească un orizont din ce în ce mai larg. Să privească la Isus și să fie schimbați după chipul Său. Ei trebuie să își petreacă timpul în căutarea adevărurilor adânci și veșnice ale cerului. Atunci nu va fi loc pentru vreun lucru neînsemnat în experiența lor religioasă. Când studiază marile adevăruri ale Cuvântului lui Dumnezeu, ei ajung să fie în stare să-L vadă pe Acela care este nevăzut. Ei înțeleg că adevărurile cele mai înălțătoare și înnobilatoare sunt adevărurile care sunt cel mai strâns legate de Izvorul adevărului. Când învățăm de la El, motivele și sentimentele noastre ajung să fie temeinice și neschimbătoare, pentru că toate impresiile făcute de Cel Atotînțelept sunt durabile și substanțiale. Apa vie pe care o dă Hristos nu este asemenea unui izvor de suprafață, care susură pentru scurt timp, iar apoi seacă. Apa vie țâșnește spre viața veșnică.
Să urmăm voința descoperită a lui Dumnezeu. Atunci vom ști că lumina pe care o primim vine din Izvorul divin al luminii adevărate. Aceia care conlucrează cu Hristos se află pe un teren sigur. Dacă își consacră energiile în lucrarea de a salva lumea din decădere, Dumnezeu îi binecuvântează cu îmbelșugare. Domnul Hristos este exemplul nostru. Când privim la El, trebuie să fim schimbați după chipul Său, din slavă în slavă, însușindu-ne caracterul Său. Aceasta este lucrarea noastră. Dumnezeu ne ajută în modul cel mai potrivit, ca să-L reprezentăm lumii pe Mântuitorul. — Review and Herald, 13 august 1901
Speculații cu privire la viața viitoare
Unii din zilele noastre își exprimă părerea că pe Noul Pământ vor fi căsătorii și nașteri, dar aceia care cred Scripturile nu pot să accepte astfel de învățături. Învățătura că pe Noul Pământ se vor naște copii nu este o parte din cuvântul sigur al profeției (2 Petru 1,19). Cuvintele lui Hristos sunt prea clare pentru a fi înțelese greșit. Ele trebuie să răspundă pentru totdeauna întrebării cu privire la căsătorii și nașteri pe Noul Pământ. Nici aceia care vor fi înviați, nici aceia care vor fi schimbați fără să vadă moartea nu se vor căsători. Ei vor fi ca îngerii lui Dumnezeu, membri ai familiei regale.
Acelora care susțin concepții contrare acestei declarații clare a lui Hristos, le-aș spune: Cu privire la subiectul acesta, tăcerea este elocvență. Este o încumetare să ne îngăduim să facem presupuneri și să alcătuim teorii cu privire la subiectele pe care Dumnezeu nu le-a făcut cunoscute în Cuvântul Său. Nu trebuie să intrăm în speculații legate de starea noastră viitoare.
Aș dori să le spun fraților mei pastori: „Propovăduiește Cuvântul, stăruie asupra lui la timp și ne la timp” (2 Timotei 4,2). Nu puneți la temelie lemn, fân și trestie — propriile bănuieli și speculații care nu fac bine nimănui.
Domnul Hristos nu a reținut niciun adevăr esențial pentru mântuirea noastră. Lucrurile descoperite sunt pentru noi și pentru copiii noștri, dar nu trebuie să îngăduim imaginației noastre să formuleze doctrine cu privire la lucruri care nu sunt descoperite.
Domnul a făcut toate pregătirile pentru fericirea noastră în viața viitoare, dar nu a făcut nicio descoperire cu privire la planurile acestea, iar noi nu trebuie să facem speculații în legătură cu ele. Nici nu trebuie să comparăm condițiile din viața viitoare cu acelea din viața aceasta.
Lucrurile care sunt de o importanță vitală au fost descoperite cu claritate în Cuvântul lui Dumnezeu. Subiectele acestea sunt vrednice de cugetarea noastră cea mai adâncă. Dar nu trebuie să cercetăm subiectele cu privire la care Dumnezeu a tăcut. Unii au făcut speculații cu privire la faptul că aceia care vor fi mântuiți nu vor avea păr cărunt și au fost propuse alte presupuneri nesăbuite, ca și când ar fi fost lucruri importante. Fie ca Dumnezeu să-i ajute pe cei din poporul Său să gândească logic. Când apar lucruri cu privire la care nu suntem siguri, ar trebui să întrebăm: „Ce spune Scriptura?”
Aceia care doresc ceva nou să caute înnoirea vieții care vine din nașterea din nou. Să-și curățească sufletul prin ascultarea de adevăr și să acționeze în armonie cu îndrumarea pe care i-a dat-o Hristos acelui învățător al legii care a întrebat ce trebuie să facă pentru a moșteni viața veșnică.
„Să iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta și cu tot cugetul tău; și pe aproapele tău ca pe tine însuți… Fă așa și vei avea viața veșnică” (Luca 10,27.28). Toți aceia care își conformează viața cu cerințele clare ale Cuvântului lui Dumnezeu vor moșteni viața veșnică. — Manuscrisul 28, 1904
Subiecte dificil de înțeles
În lucrarea aceasta, există pericolul de a le prezenta oamenilor teorii care, deși pot fi adevărate, vor crea controverse și nu-i vor conduce la ospățul cel mare, pregătit pentru ei. Noi vrem ca dragostea lui Dumnezeu să ia chip în suflet, să supună și să sensibilizeze natura omenească și să ne aducă la conformarea cu caracterul Său sfânt. Atunci, le vom prezenta oamenilor bogățiile de nepătruns ale lui Hristos, cu toată îmbelșugarea lor. Domnul Hristos Însuși adresează invitația la ospăț, iar lucrarea tuturor urmașilor Săi este să atragă atenția asupra mesei îmbelșugate care este pusă la dispoziția tuturor. Așadar, să nu fie prezentate mai întâi subiectele dificil de înțeles. Domnul Hristos îi cheamă pe oameni la ospăț, iar toți cei ce doresc să vină trebuie să vină. — Scrisoarea 89, 1898
Cei o sută patruzeci și patru de mii
Domnul Hristos spune că unii din biserică vor prezenta povești și presupuneri, în timp ce Dumnezeu a dat adevăruri mărețe, înălțătoare și înnobilatoare, care ar trebuie să fie păstrate în vistieria minții. Când oamenii aleg o teorie sau alta, când sunt curioși să știe ceva ce nu este necesar să știe, Dumnezeu nu-i călăuzește. Nu este planul Său ca aceia care sunt copiii Săi să prezinte niște presupuneri personale care nu sunt expuse în Cuvântul Său. Nu este voința Sa ca ei să intre în controverse cu privire la subiecte care nu-i vor ajuta din punct de vedere spiritual, cum ar fi: Cine trebuie să alcătuiască grupul celor o sută patruzeci și patru de mii? Fără îndoială, aceia care sunt aleși de Dumnezeu vor ști lucrul acesta în scurt timp.
Frații mei și surorile mele, prețuiți și studiați adevărurile pe care Dumnezeu le-a dat pentru voi și pentru copiii voștri. Nu vă petreceți timpul căutând să cunoașteți lucruri care nu sunt de folos din punct de vedere spiritual. „Ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” (Luca 10,25). Aceasta este întrebarea cea mai importantă, iar răspunsul dat este clar: „Ce este scris în Lege? Cum citești în ea?” — Manuscrisul 26, 1901
Hristos cheamă la unitate
Membrii noștri văd că între conducători sunt deosebiri de opinie, iar ei înșiși intră în controverse cu privire la subiectele aflate în discuție. Domnul Hristos cheamă la unitate. Dar nu ne cheamă să ne unim în practicile greșite. Dumnezeul cerurilor trasează o linie precisă între adevărul curat, înălțător și înnobilator și învățăturile false și amăgitoare. El spune păcatului și nepocăinței pe nume. El nu ascunde sub o spoială înșelătoare săvârșirea unor greșeli. Îi îndemn pe frații mei să se unească asupra temeiurilor adevărate și biblice. — Manuscrisul 10, 1905
Nicio luptă pentru supremație
Când Hristos locuiește în sufletul lucrătorilor, când egoismul este mort, când nu există nicio rivalitate, nicio luptă pentru supremație, când există unitate, când ei se sfințesc, așa încât dragostea unul față de altul este văzută și simțită, atunci ploaia harului Duhului Sfânt va veni asupra lor, tot așa de sigur cum este faptul că făgăduința lui Dumnezeu nu va da greș în nicio iotă sau o frântură de slovă. Totuși, când lucrarea altora este desconsiderată, pentru ca lucrătorii să-și poată arăta propria superioritate, ei dovedesc că lucrarea lor nu poartă semnătura pe care ar fi trebuit să o poarte. Dumnezeu nu poate să-i binecuvânteze. — Manuscrisul 24, 1896