DOAR SINCERITATEA NU VA DUCE LA MÂNTUIRE
Credința într-o minciună nu va avea o influență sfințitoare asupra vieții sau a caracterului. Nicio idee falsă nu este adevăr și nici nu poate fi făcută să fie adevăr prin repetare sau prin faptul că este crezută. Sinceritatea nu va salva niciodată un suflet de consecințele credinței într-o idee falsă. Fără sinceritate nu poate exista o religie adevărată, dar sinceritatea manifestată într-o religie falsă nu-i va mântui niciodată pe oameni. Eu pot să fiu întru totul sinceră mergând pe o cale greșită, dar faptul acesta nu va face acea cale să fie bună și nici nu mă va duce acolo unde doream să ajung. Domnul nu vrea ca noi să avem o credință oarbă și să considerăm această credulitate ca fiind credința care sfințește. Adevărul este principiul care sfințește, prin urmare, se cuvine ca noi să cunoaștem adevărul. Trebuie să comparăm lucrurile spirituale între ele. Să cercetăm toate lucrurile, dar să rămânem statornici numai la ce este bine, la lucrurile care poartă acreditarea divină și care ne arată adevăratele motive și principii ce ne îndeamnă la acțiune. — Scrisoarea 12, 1890
SCHIMBAREA VIZIBILĂ A CARACTERULUI
Atâta vreme cât sunt mulțumiți cu o teorie a adevărului, și totuși le lipsește lucrarea zilnică a Duhului lui Dumnezeu asupra inimii, care este manifestată printr-o schimbare vizibilă a caracterului, oamenii pierd singuri posibilitatea de a primi acea calificare care i-ar face să fie potriviți pentru a avea un succes mai mare în lucrarea Domnului. Cei ce sunt lipsiți de Duhul Sfânt nu pot să fie niște străjeri credincioși pe zidurile Sionului, deoarece sunt orbi față de lucrarea care ar trebui să fie făcută și nu pot să sune din trâmbiță cu un ton clar.
Botezul cu Duhul Sfânt, așa cum a fost în Ziua Cincizecimii, va conduce la o reînviere a religiei adevărate și la îndeplinirea multor lucrări minunate. Inteligențele cerești vor veni între noi, iar oamenii vor vorbi după cum vor fi conduși de Duhul Sfânt al lui Dumnezeu. Totuși, dacă Domnul ar lucra asupra oamenilor așa cum a lucrat în Ziua Cincizecimii și după aceea, mulți care acum declară a crede adevărul și-ar da seama așa de puțin că este lucrarea Duhului Sfânt, încât ar striga: „Feriți-vă de fanatism!” Ei ar spune despre cei care ar fi plini de Duhul Sfânt: „Oamenii aceștia sunt plini de must.”
Nu este departe timpul când oamenii vor dori să aibă o relație mult mai apropiată cu Hristos, o legătură mult mai strânsă cu Duhul Său Sfânt, mai mult decât au avut sau vor avea vreodată, dar nu le vor avea dacă nu renunță la voința lor și la calea lor și dacă nu se vor supune voinței și căii lui Dumnezeu. Marele păcat al celor ce se declară creștini este că nu își deschid inima pentru a primi Duhul Sfânt. Când sufletele tânjesc după Hristos și caută să ajungă una cu El, aceia care sunt mulțumiți doar cu o formă de evlavie exclamă: „Fiți atenți, să nu ajungeți la extreme!” Când îngerii cerului vor veni în mijlocul nostru și vor lucra prin slujitorii omenești, vor avea loc convertiri serioase și substanțiale, de felul celor care au avut loc după Ziua Cincizecimii.
Prin urmare, fraților, fiți atenți și nu încercați să creați o stare de entuziasm omenesc! Noi trebuie să fim atenți să nu ajungem la o stare emoțională puternică, dar nu trebuie să fim printre aceia care vor ridica întrebări și vor cultiva îndoieli cu privire la lucrarea Duhului lui Dumnezeu, deoarece vor fi unii care vor pune întrebări și vor critica atunci când Duhul lui Dumnezeu îi va lua în stăpânire pe oameni, din cauză că inima lor nu a fost mișcată, ci a rămas rece și împietrită. — Scrisoarea 27, 1894
NEVOIA DE A ÎNȚELEGE DOCTRINA
Răzvrătirea și apostazia se află chiar în aerul pe care îl respirăm. Dacă nu ne prindem sufletele neajutorate de Hristos prin credință, vom fi influențați de ele. Dacă oamenii sunt duși în rătăcire atât de ușor, cum vor rezista când Satana Îl va personifica pe Hristos și va săvârși minuni? Cine va rămâne neclintit în fața reprezentărilor lui false, când va pretinde că este Hristos, în timp ce va fi chiar Satana care va contraface persoana lui Hristos și va face în aparență lucrările lui Hristos? Ce îi va reține pe cei din poporul lui Dumnezeu să nu treacă de partea hristoșilor mincinoși? „Să nu mergeți după ei!” (Luca 21,8)
Doctrinele trebuie să fie înțelese cu claritate. Oamenii care acceptă să-i învețe pe alții adevărul trebuie să fie bine ancorați în el, iar atunci vasul lor va rezista împotriva furtunilor, deoarece ancora îi păstrează neclintiți. Amăgirile vor spori. — Scrisoarea 1, 1897
Acum, Satana este angajat mai stăruitor decât a fost în orice alt timp anterior în lupta de a câștiga sufletele și, dacă nu veghem fără încetare, el va înrădăcina în inima noastră mândria, dragostea de sine, dragostea de lume și multe alte trăsături rele. De asemenea, el va folosi orice mijloc posibil pentru a tulbura credința noastră în Dumnezeu și în adevărurile Cuvântului Său. Dacă nu avem o experiență profundă în domeniul lucrurilor lui Dumnezeu și dacă nu avem o cunoaștere cuprinzătoare a Cuvântului Său, vom fi amăgiți de ideile false și de fanteziile vrăjmașului și vom fi duși la ruină. Doctrinele false vor submina temeliile multora, pentru că nu au învățat să deosebească adevărul de minciună. Singura noastră posibilitate de a fi în siguranță împotriva șiretlicurilor lui Satana este aceea de a cerceta Scripturile cu atenție, de a avea o înțelegere clară a dovezilor credinței noastre și de a îndeplini cu credincioșie fiecare datorie cunoscută. Îngăduirea unui singur păcat cunoscut va cauza slăbiciune și întuneric și ne va supune la ispite nemiloase. — Review and Herald, 19 noiembrie 1908
PRIVIȚI NEÎNCETAT LA ISUS
În timpul revărsării ploii târzii, invențiile oamenilor și strategiile omenești vor fi spulberate uneori, restricțiile impuse de autoritatea oamenilor vor fi ca niște trestii frânte, iar Duhul Sfânt va vorbi cu o putere convingătoare prin slujitorii Săi omenești. Atunci, nimeni nu va căuta să vadă dacă propozițiile sunt bine formulate sau sunt fără greșeală. Apa vie se va revărsa prin mijloacele alese de Dumnezeu.
Totuși să fim atenți acum să nu-i înălțăm pe oameni, declarațiile lor și faptele lor, și nimeni să nu considere că este ceva măreț să aibă o experiență uimitoare de relatat, deoarece aici se află un teren roditor în care li se va da crezare unor oameni nevrednici. Unii tineri și tinere vor fi scoși în evidență și vor considera că sunt favorizați în mod minunat și chemați să facă vreo lucrare mare. Vor fi multe convertiri de o natură ciudată, dar ele nu vor purta semnătura divină. Imoralitatea și extravaganța vor pătrunde în biserică și mulți vor fi ca niște epave din punct de vedere al credinței.
Singura noastră cale de a fi în siguranță este aceea de a ne ține strâns legați de Isus. Nu trebuie să-L pierdem din vedere niciodată. El spune: „Despărțiți de Mine, nu puteți face nimic” (Ioan 15,5). Noi trebuie să cultivăm un simțământ continuu al propriei ineficiențe și al stării noastre neajutorate și să ne bazăm întru totul pe Isus. Faptul acesta ne va face să rămânem calmi și statornici în cuvinte și în comportament. Emoțiile intense ale unui vorbitor nu înseamnă putere, ci slăbiciune. Seriozitatea și puterea sunt esențiale în prezentarea adevărului Bibliei și a Evangheliei, care este puterea lui Dumnezeu pentru mântuire. (…)
Mulți sunt în pericolul de a fi înghițiți de nisipuri mișcătoare. Când căutăm să avem zelul Duhului lui Dumnezeu, noi suntem întotdeauna în siguranță dacă nu amestecăm zelul acesta cu o putere și o încumetare care nu sunt de origine cerească. Trebuie să fim precauți în toate expresiile pe care le rostim, ca nu cumva sufletele sărmane, cu un temperament aprins, să ajungă la un zel care nu este pe măsura cunoștinței. Aceste suflete vor acționa ca și când ar avea dreptul de a se folosi de Duhul Sfânt, în loc de a-L lăsa pe Duhul Sfânt să Se folosească de ele, să le modeleze și să le formeze după chipul divin. Există pericolul de a o lua înaintea lui Hristos pe cale. Noi trebuie să-L onorăm pe Duhul Sfânt, mergând acolo unde ne conduce El. „Nu te bizui pe înțelepciunea ta!” (Proverbele 3,5). Acesta este unul dintre pericolele în care se află cei ce îi învață pe alții adevărul. Dacă mergem pe calea pe care ne conduce Hristos, aceasta va fi o cale sigură pentru picioarele noastre. Tot ce a zis Dumnezeu este adevărat.
Totuși pastorii care le vestesc oamenilor căzuți ultima solie a harului nu trebuie să vorbească la întâmplare, ei nu trebuie să deschidă uși prin care Satana va găsi intrare în mintea oamenilor. Nu este lucrarea noastră aceea de a face experimente, de a căuta ceva nou și uimitor, care va crea o stare de entuziasm fals. Satana urmărește să găsească ocazia de a profita de orice manifestare de felul acesta, ca să poată aduce în interiorul bisericii uneltele lui amăgitoare. Lucrarea Duhului Sfânt asupra oamenilor va păstra mintea într-o stare echilibrată. Nu vor fi emoții puternice urmate de căderi.
Satana se va folosi de fiecare expresie exagerată pentru a aduce un prejudiciu nu numai asupra vorbitorului, ci și asupra acelora care vor împărtăși același spirit și îl vor inspira și altora spre paguba lor. Calmul și solemnitatea trebuie să fie cultivate, iar adevărurile solemne de care ne ocupăm ne vor determina să manifestăm o seriozitate profundă. Cum am putea să procedăm altfel, când avem răspunderea de a le vesti sufletelor care pier solia cea mai sfântă și când avem simțământul viu al apropierii venirii Mântuitorului nostru!
Dacă vom privi fără încetare la Isus și vom primi Duhul Său, vom avea o vedere spirituală clară. Atunci vom discerne pericolele aflate de o parte și de alta și vom veghea asupra fiecărui cuvânt pe care îl rostim, ca nu cumva Satana să găsească ocazia de a-și urzi amăgirile. Nu vrem ca mintea oamenilor să fie condusă la emoții puternice. Nu trebuie să încurajăm așteptarea de a vedea lucruri ciudate și uimitoare, ci să-i învățăm pe oameni să-L urmeze pe Isus pas cu pas. Predicați-L pe Isus Hristos, care este centrul nădejdii noastre pentru viața veșnică. — Scrisoarea 102, 1894