AMESTECAREA ADEVĂRULUI CU IDEI FALSE
Nu am mai fost în stare să dorm de la ora unu și jumătate. Îi vesteam fratelui T o solie pe care Domnul mi-a dat-o pentru el. Concepțiile aparte pe care le susține el sunt un amestec de adevăr și de idei false. Dacă ar fi trecut prin experiențele poporului lui Dumnezeu, pe măsură ce Dumnezeu l-a condus în ultimii patruzeci de ani, el ar fi fost mai bine pregătit să aplice corect Scriptura. Marile semne de hotar ale adevărului, care ne arată direcția înaintării noastre în istoria profetică, trebuie să fie păzite cu atenție, ca nu cumva să fie doborâte și înlocuite cu teorii care ar aduce mai degrabă confuzie, decât o lumină adevărată. Aceia care au susținut teoriile acestea au prezentat citate din Scriptură, dar le-au aplicat greșit și le-au interpretat greșit. Teoriile despre care s-a presupus a fi corecte au fost greșite, și totuși mulți le-au prezentat ca fiind tocmai teoriile care trebuie să-i fie predicate poporului nostru. Profețiile lui Daniel și Ioan să fie cercetate cu atenție.
Unii dintre cei care se află încă în viață au primit o mare lumină de la Dumnezeu când au cercetat cărțile lui Daniel și Ioan și au pășit pe terenul unde profețiile speciale erau în curs de împlinire, în ordinea lor. Ei le-au vestit oamenilor solia despre timp. Adevărul a strălucit la fel de clar ca soarele de la miezul zilei. Evenimentele istorice care arată împlinirea directă a profeției le-au fost prezentate oamenilor, iar profeția a fost înțeleasă ca o schiță simbolică a evenimentelor care conduc până la încheierea istoriei acestui pământ. Evenimentele care au legătură cu lucrarea omului fărădelegii sunt ultimele aspecte din istoria acestui pământ, descoperite cu claritate. Oamenii au acum de vestit o solie deosebită pentru lume, și anume solia îngerului al treilea. Aceia care au pășit pe terenul acesta în experiența lor și au luat parte la propovăduirea primei, a celei de a doua și a treia solii îngerești nu sunt așa de predispuși să fie conduși pe căi false ca aceia care nu au avut o cunoaștere din experiență a poporului lui Dumnezeu. (…)
În studierea Bibliei, unii au crezut că au descoperit o mare lumină și teorii noi, dar acestea nu au fost corecte. Scriptura este întru totul adevărată, dar, prin aplicarea ei greșită, oamenii ajung la concluzii false. Suntem angajați într-o luptă puternică, iar aceasta va fi tot mai strânsă și mai hotărâtă, pe măsură ce ne apropiem de conflictul final. Avem un vrăjmaș care nu doarme și care lucrează continuu asupra minții oamenilor care nu au avut o experiență personală în cunoașterea învățăturilor poporului lui Dumnezeu din ultimii cincizeci de ani. Unii vor lua adevărul care se aplică timpului lor și îl vor aplica pentru viitor. Evenimentele aflate în cursul profeției care și-au avut împlinirea în trecut sunt considerate ca având loc în viitor și, prin aceste teorii, credința unora este subminată.
Din lumina pe care Domnul a binevoit să mi-o dea, tu ești în pericolul de a face aceeași lucrare, prezentându-le altora adevăruri care și-au avut locul lor și și-au făcut lucrarea pentru timpul acela, în istoria credinței poporului lui Dumnezeu. Tu recunoști ca fiind adevărate aceste fapte din Biblie, dar le aplici la viitor. Ele încă au putere, dacă sunt puse la locul lor, în lanțul evenimentelor care ne-au făcut să fim poporul de astăzi și așa trebuie să le fie prezentate celor ce se află în întunericul ideilor false. Adevărații slujitori ai lui Isus Hristos trebuie să conlucreze cu frații lor care au avut o experiență în lucrare încă de la apariția soliei îngerului al treilea. Ei au înaintat pas cu pas, primind lumina și adevărul pe măsură ce progresau, suportând încercare după încercare, ridicând crucea care s-a aflat chiar pe calea lor și perseverând în a-L cunoaște pe Domnul, ale cărui mijloace pentru înaintare sunt pregătite și clare cum este dimineața. Tu și alți frați ai noștri trebuie să acceptați adevărul așa cum l-a dat Dumnezeu cercetătorilor profeției, pe măsură ce au fost conduși de o experiență vie și adevărată, înaintând pas cu pas în cunoașterea punctelor de credință care au fost verificate și puse la încercare, până când adevărul a ajuns să fie o realitate pentru ei. Adevărul prezentat de ei în cuvântări sau în scrieri este strălucitor, razele lui calde au mers în toate părțile lumii, iar ceea ce a fost pentru ei un adevăr crucial, când le-a fost adus de solii trimiși de Dumnezeu, continuă să fie un adevăr crucial pentru toți aceia cărora le este propovăduită solia.
Răspunderea de a avertiza acum lumea de aproape și de departe să vină la poporul lui Dumnezeu este solia îngerului al treilea. Cei care caută să înțeleagă solia aceasta nu vor fi conduși de Domnul să interpreteze Cuvântul într-un mod care va submina temelia și va înlătura stâlpii credinței care i-au făcut pe adventiștii de ziua a șaptea să fie ce sunt astăzi. Adevărurile care au fost descoperite în ordinea lor, pe măsură ce am înaintat de-a lungul liniei profeției aflate în Cuvântul lui Dumnezeu, constituie adevărul cel sfânt și veșnic astăzi. Cei care au parcurs drumul pas cu pas în istoria trecută a experienței noastre, văzând lanțul adevărului în profeții, au fost pregătiți să accepte și să respecte fiecare rază de lumină. Ei se rugau, posteau, cercetau în căutarea adevărului, săpând ca și cum ar fi căutat comori ascunse, iar noi știm că Duhul Sfânt ne învăța și ne călăuzea. Au fost propuse multe teorii care semănau cu adevărul, dar erau atât de amestecate cu pasaje din Scriptură interpretate și aplicate greșit, încât au condus la idei false și periculoase. Noi știm foarte bine cum a fost stabilit fiecare punct al adevărului și cunoaștem sigiliul pus asupra lui de Duhul Sfânt al lui Dumnezeu. Întotdeauna s-au auzit voci spunând: „Aici este adevărul!”, „Eu am adevărul, urmează-mă!” Dar ne-a fost adresată avertizarea: „Eu n-am trimis pe prorocii aceștia, și totuși ei au alergat” (Ieremia 23,21).
Călăuzirea Domnului a fost evidentă, iar descoperirile Sale cu privire la adevăr au fost minunate. Domnul, Dumnezeul cerului, a stabilit punct după punct. Ce a fost adevăr atunci este adevăr și astăzi. Totuși nu încetează să se audă glasuri care spun: „Acesta este adevărul. Am o lumină nouă!” Dar, în domeniul profetic, luminile acestea noi se evidențiază prin aplicarea greșită a Cuvântului și prin faptul că îi duc pe oameni departe de Dumnezeu, făcându-i să plutească în derivă, fără nicio ancoră care să-i țină. Dacă aceia care cercetează Cuvântul ar lua adevărurile pe care Dumnezeu le-a descoperit în modul în care a condus poporul Său și dacă și-ar însuși adevărurile acestea, le-ar asimila și le-ar aplica în viața practică, ar fi niște mijloace vii de transmitere a luminii. Totuși aceia care încep să caute teorii noi au un amestec de adevăr și de idei false și, după ce se străduiesc să scoată în evidență lucrurile acestea, se dovedește că ei nu și-au aprins sfeșnicul cu foc de pe altarul divin, iar acesta se stinge în întuneric. — Manuscrisul 31, 1896
SOLIILE CELOR TREI ÎNGERI, ÎN CONTEXTUL LOR MAI LARG
Propovăduirea primei, a celei de a doua și a treia solii îngerești a fost localizată de Cuvântul Inspirației. Niciun cui sau ac nu trebuie să fie înlăturat. Nicio autoritate omenească nu are dreptul de a schimba localizarea celor trei solii mai mult decât are dreptul de a înlocui Noul Testament cu cel Vechi. Vechiul Testament este Evanghelia prezentată în imagini și simboluri. Noul Testament este substanța. Ambele sunt la fel de importante. Vechiul Testament prezintă lecțiile venite de pe buzele lui Hristos, iar lecțiile acestea nu și-au pierdut puterea de influență în niciun amănunt.
Prima și a doua solie au fost vestite în 1843 și 1844, iar acum ne aflăm în timpul propovăduirii celei de a treia, dar încă trebuie să fie propovăduite toate cele trei solii. Acum este la fel de important ca oricând înainte ca ele să le fie repetate acelora care caută adevărul. Noi trebuie să le proclamăm prin cuvântări și scrieri, arătând ordinea lor, prezentând și aplicația profețiilor care ne aduc la solia îngerului al treilea. Fără prima și a doua solie, nu poate să fie a treia. Aceste solii trebuie să fie vestite lumii prin publicații și cuvântări, arătând în linia istoriei profetice lucrurile care au fost și cele care vor fi.
Cartea care a fost pecetluită nu a fost cartea Apocalipsei, ci partea aceea din profeția lui Daniel care are legătură cu zilele sfârșitului. Scriptura spune: „Tu, însă, Daniele, ține ascunse aceste cuvinte și pecetluiește cartea până la vremea sfârșitului... Atunci mulți o vor citi, și cunoștința va crește” (Daniel 12,4). Când cartea a fost deschisă, a fost făcută proclamația: „Nu va mai fi nicio zăbavă” (Apocalipsa 10,6). Acum, cartea lui Daniel este desigilată, iar descoperirea făcută de Hristos lui Ioan trebuie să ajungă la toți locuitorii pământului. Prin creșterea cunoștinței, trebuie să fie pregătit un popor care să reziste în zilele din urmă.
Sabatul este marele subiect al conflictului
„Și am văzut un alt înger, care zbura prin mijlocul cerului cu o Evanghelie veșnică, pentru ca s-o vestească locuitorilor pământului, oricărui neam, oricărei seminții, oricărei limbi și oricărui norod. El zicea cu glas tare: «Temeți-vă de Dumnezeu și dați-I slavă, căci a venit ceasul judecății Lui; și închinați-vă Celui ce a făcut cerul și pământul, marea și izvoarele apelor!»” (Apocalipsa 14,6.7)
Dacă este ascultată, solia aceasta va atrage atenția oricărui neam, oricărei seminții, oricărei limbi și oricărui popor la o examinare atentă a Cuvântului și la adevărata lumină cu privire la puterea care a schimbat Sabatul zilei a șaptea cu un sabat fals. Singurul Dumnezeu adevărat a fost părăsit, Legea Sa a fost respinsă, instituția Sabatului Său sfânt a fost trântită în țărână de omul fărădelegii. Porunca a patra, atât de clară și explicită, a fost ignorată. Sabatul, memorialul care declară cine este Dumnezeul cel viu, Creatorul cerurilor și al pământului, a fost dărâmat, iar lumii i-a fost dat un sabat fals în locul lui. În felul acesta, în Legea lui Dumnezeu s-a făcut o spărtură. Un sabat fals nu poate fi un standard adevărat.
În solia primului înger, oamenii sunt chemați să se închine lui Dumnezeu, Creatorul nostru, care a făcut lumea și toate lucrurile din ea. Anulând Legea lui Iehova, oamenii au adus omagiu unei instituții a papalității, dar trebuie să aibă loc o creștere a cunoștinței cu privire la subiectul acesta.
Solia proclamată de îngerul care zbura prin mijlocul cerului este Evanghelia veșnică, aceeași Evanghelie care a fost proclamată în Eden, când Dumnezeu i-a zis șarpelui: „Vrăjmășie voi pune între tine și femeie, între sămânța ta și sămânța ei. Aceasta îți va zdrobi capul, și tu îi vei zdrobi călcâiul” (Geneza 3,15). Aici a fost prima făgăduință cu privire la un Mântuitor care va sta pe câmpul de bătălie pentru a lupta cu Satana și a-l birui. Domnul Hristos a venit în lumea noastră pentru a reprezenta caracterul lui Dumnezeu, așa cum este prezentat de Legea Sa sfântă, deoarece Legea Sa este o transcriere a caracterului Său. Domnul Hristos a fost atât Legea, cât și Evanghelia. Îngerul care proclamă Evanghelia veșnică proclamă Legea lui Dumnezeu, deoarece Evanghelia mântuirii îi aduce pe oameni la ascultarea de Lege, prin care caracterul lor este format după chipul divin.
În capitolul cincizeci și opt din Isaia este precizată lucrarea acelora care se închină lui Dumnezeu, Creatorul cerurilor și al pământului: „Ai tăi vor zidi iarăși pe dărâmăturile de mai înainte, vei ridica din nou temeliile străbune” (Isaia 58,12). Memorialul lui Dumnezeu, Sabatul zilei a șaptea, va fi înălțat. „Vei fi numit «Dregător de spărturi”, «Cel ce drege drumurile și face țara cu putință de locuit”. Dacă îți vei opri piciorul în ziua Sabatului, ca să nu-ți faci gusturile tale în ziua Mea cea sfântă; dacă Sabatul va fi desfătarea ta, ca să sfințești pe Domnul, slăvindu-L, și dacă-l vei cinsti…, atunci te vei putea desfăta în Domnul, și Eu te voi sui pe înălțimile țării, te voi face să te bucuri de moștenirea tatălui tău Iacov; căci gura Domnului a vorbit” (Isaia 58,12-14).
Aici este descoperită cu claritate istoria bisericii și a lumii, a celor credincioși și a celor necredincioși. Cei care sunt credincioși în timpul propovăduirii soliei îngerului al treilea și-au îndreptat pașii pe calea poruncilor lui Dumnezeu, pentru a-L respecta, cinsti și slăvi pe Acela care a creat cerurile și pământul. Forțele împotrivitoare L-au dezonorat pe Dumnezeu, făcând o spărtură în Legea Sa, iar când lumina care vine din Cuvântul Său a îndreptat atenția spre poruncile Sale sfinte, arătând spărtura făcută de autoritatea papală în Lege, atunci, pentru a scăpa de acuzație, oamenii au încercat să nimicească întreaga Lege. Dar au putut ei să o nimicească? Nu, deoarece toți cei ce vor cerceta Scripturile pentru ei înșiși vor vedea că Legea lui Dumnezeu este neschimbătoare, veșnică, iar memorialul Său, Sabatul, va rămâne de-a lungul veacurilor veșnice, arătând spre singurul Dumnezeu adevărat, care Se deosebește de toți zeii falși.
Satana a perseverat și a fost neobosit în eforturile lui de a-și continua lucrarea începută în cer, de a schimba Legea lui Dumnezeu. El a avut succes în a face lumea să creadă teoria pe care a prezentat-o în cer înainte de căderea lui, și anume că Legea lui Dumnezeu este greșită și are nevoie de revizuire. O mare parte din biserica declarată creștină arată, dacă nu prin cuvinte, cel puțin prin atitudinea ei, că a acceptat acea idee falsă. Totuși, dacă în Legea lui Dumnezeu s-ar schimba o frântură de literă sau o iotă, Satana ar câștiga pe pământ ceea ce nu a putut să câștige în ceruri. El și-a pregătit capcana amăgitoare, sperând să ia în robie biserica și lumea. Totuși, nu toți vor fi prinși în capcană. O linie de demarcație este trasată între copiii ascultării și copiii neascultării, între cei credincioși și cei necredincioși. Se dezvoltă două mari grupe: cei ce se închină fiarei și chipului ei și cei ce se închină Dumnezeului celui viu și adevărat.
Îngerul din Apocalipsa 10
Solia din Apocalipsa 14, care proclamă faptul că a sosit ceasul judecății lui Dumnezeu, este vestită în timpul sfârșitului, iar îngerul din Apocalipsa 10 este reprezentat ca având un picior pe mare și un picior pe uscat, arătând că solia va fi vestită în țări îndepărtate, că oceanul va fi traversat și insulele mării vor auzi proclamarea ultimei solii de avertizare pentru lumea noastră.
„Și îngerul pe care-l văzusem stând în picioare pe mare și pe pământ și-a ridicat mâna dreaptă spre cer și a jurat pe Cel ce este viu în vecii vecilor, care a făcut cerul și lucrurile din el, pământul și lucrurile de pe el, marea și lucrurile din ea, că nu va mai fi nicio zăbavă” (Apocalipsa 10,5.6). Solia aceasta anunță sfârșitul perioadelor profetice. Dezamăgirea acelora care au așteptat să-L vadă pe Domnul în 1844 a fost într-adevăr amară pentru cei ce doreau atât de arzător venirea Sa. Domnul a rânduit ca dezamăgirea aceasta să vină, iar lucrurile din inima oamenilor să fie date pe față.
Niciunul dintre norii care s-au abătut asupra bisericii nu L-a luat pe Dumnezeu pe nepregătite, nicio putere împotrivitoare nu s-a ridicat pentru a contracara lucrarea lui Dumnezeu, fără ca El să nu o fi prevăzut. Totul a avut loc așa cum a spus El prin profeții Săi. El nu Și-a lăsat biserica în întuneric, părăsită, ci a schițat, în declarații profetice, lucrurile care vor avea loc, iar prin providența Sa, a făcut să se desfășoare lucrurile pe care i-a inspirat pe profeții Săi să le prezică, fiecare ocupându-și locul rânduit în istoria lumii. Toate planurile Sale vor fi îndeplinite. Legea Sa este într-o legătură directă cu scaunul Său de domnie, iar slujitorii lui Satana nu pot să o nimicească. Adevărul este inspirat și apărat de Dumnezeu și va trăi, va avea succes, chiar dacă uneori pare să fie pus în umbră. Evanghelia lui Hristos este Legea exemplificată în caracter. Înșelăciunile cu privire la ea, fiecare mijloc de apărare a ideilor false și fiecare concepție falsificată de slujitorii satanici vor fi sfărâmate în cele din urmă pentru veșnicie, iar triumful adevărului va fi asemenea soarelui de la miezul zilei. Soarele Neprihănirii va străluci, aducând vindecarea pe aripile Lui, iar întregul pământ va fi umplut de slava Sa.
Certitudinea profeției
Tot ce a precizat Dumnezeu în istoria profetică, spunând că se va împlini, s-a împlinit în trecut și tot ce urmează să vină se va împlini în ordinea potrivită. Daniel, profetul lui Dumnezeu, se află la locul lui de odihnă. Ioan se află la locul lui de odihnă. În Apocalipsa, Leul din seminția lui Iuda a deschis profeția din cartea lui Dumnezeu pentru aceia care o cercetează și, astfel, Daniel a fost pus la locul său. El își vestește mărturia despre lucrurile pe care Domnul i le-a descoperit în viziunea cu privire la evenimentele mari și solemne, pe care noi trebuie să le cunoaștem, deoarece stăm chiar în pragul împlinirii lor.
În istorie și în profeție, Cuvântul lui Dumnezeu descrie conflictul îndelungat și continuu dintre adevăr și ideile false. Conflictul acesta se desfășoară încă. Lucrurile care au fost în trecut se vor repeta. Vechile controverse vor învia din nou și teorii noi vor apărea continuu. Totuși cei din poporul lui Dumnezeu, care, în credința lor și ca împlinire a profeției, au luat parte la propovăduirea primei, a celei de a doua și a treia solii îngerești știu unde se află. Ei au o experiență mai prețioasă decât aurul curat. Ei trebuie să fie neclintiți ca o stâncă, păstrând cu statornicie până la sfârșit, încrederea de la început.
O putere transformatoare a însoțit propovăduirea primei și a celei de a doua solii îngerești, la fel cum însoțește și solia îngerului al treilea. În mintea oamenilor au fost stabilite convingeri durabile. Puterea Duhului Sfânt s-a manifestat. A avut loc un studiu atent al Scripturilor, punct cu punct. Aproape nopți întregi au fost dedicate unei cercetări stăruitoare a Cuvântului. Noi am cercetat adevărul ca pe o comoară ascunsă. Domnul ni S-a descoperit. Lumina a venit asupra profețiilor, iar noi am știut că primeam învățătura divină.
După marea dezamăgire, puțini au fost cei care s-au hotărât să cerceteze Cuvântul cu toată inima. Unele suflete nu au vrut să rămână descurajate și să nege faptul că Domnul le condusese. Acestora, adevărul li s-a descoperit punct cu punct și s-a împletit cu lucrurile pe care le-au iubit și cu amintirile lor cele mai dragi. Cercetătorii adevărului au simțit că identificarea lui Hristos cu natura și cu interesele lor a fost deplină. Adevărul a fost făcut să strălucească, fiind frumos în simplitatea lui, înnobilat cu putere și investit cu o siguranță necunoscută înainte de dezamăgire. Atunci am putut să propovăduim solia în unitate.
Cu toate acestea, printre aceia care nu și-au păstrat cu statornicie credința și experiența a fost o mare confuzie. Fiecare părere care poate fi concepută a fost prezentată ca fiind solia adevărului, dar Domnul a spus: „Să nu-i credeți, pentru că nu i-am trimis Eu.”
Noi am umblat cu atenție cu Dumnezeu. Solia a fost vestită lumii, iar noi am știut că această lumină prezentă era darul special al lui Dumnezeu. Împărtășirea acestui dar a fost făcută de Dumnezeu. Cei dezamăgiți, care încă mai căutau adevărul, au fost conduși pas cu pas pentru a-i transmite lumii lucrurile care le-au fost comunicate lor. Declarațiile profetice au trebuit să fie repetate, iar adevărul care este important pentru mântuire a trebuit să fie făcut cunoscut. Lucrarea a înaintat greu la început. Adesea, ascultătorii au respins solia ca fiind imposibil de înțeles, iar conflictul a început cu seriozitate și hotărâre, îndeosebi cu privire la subiectul Sabatului. Totuși Domnul Și-a manifestat prezența. Vălul care a ascuns tot timpul slava Sa de ochii noștri a fost dat la o parte. Noi L-am văzut în locul Său înalt și sfânt.
Domnul nu va conduce pe nimeni acum să înlăture adevărul pe care Duhul Sfânt i-a inspirat pe slujitorii Săi să-l propovăduiască în trecut.
Mulți vor cerceta Cuvântul cu sinceritate pentru a descoperi lumina, așa cum l-au cercetat cei din trecut, și vor vedea lumina în Cuvânt. Totuși ei nu au avut experiența din timpul când soliile acestea de avertizare au fost proclamate la început. Pentru că nu au avut această experiență, unii nu prețuiesc valoarea adevărurilor care au fost pentru noi ca niște pietre de hotar și care ne-au făcut să fim un popor deosebit, așa cum suntem acum. Ei nu aplică în mod corect pasajele Scripturii și, în felul acesta, alcătuiesc teorii greșite. Este adevărat că ei citează din abundență din Scripturi și, astfel, prezintă mult adevăr, dar adevărul este atât de amestecat cu ideile false, încât duce la concluzii greșite. Cu toate acestea, pentru că amestecă pasajele Scripturii cu teoriile lor, ei cred că au un lanț direct al adevărului. Mulți dintre cei care nu au trecut prin experiența de la începutul vestirii soliilor acceptă teoriile acestea greșite și sunt conduși pe căi greșite, mergând înapoi, în loc să meargă înainte. Acesta este planul vrăjmașului.
Pericolul aplicării greșite a unui pasaj biblic
Satana lucrează cu scopul ca istoria poporului iudeu să se repete în experiența acelora care declară a crede adevărul prezent. Iudeii au avut Scripturile Vechiului Testament și au presupus că sunt familiarizați cu ele. Și totuși au făcut o greșeală jalnică. Ei au considerat profețiile care se referă la cea de a doua venire a lui Hristos pe norii cerului ca referindu-se la prima Sa venire. Pentru că Hristos nu a venit în conformitate cu așteptările lor, s-au îndepărtat de El. Satana a știut bine cum să-i prindă pe oamenii aceștia în plasa lui, să-i amăgească și să-i nimicească. (…)
Tot Satana lucrează pentru a submina credința celor din poporul lui Dumnezeu din timpul acesta. Unii oameni sunt gata să prindă orice idee nouă. Profețiile din Daniel și Apocalipsa sunt interpretate greșit. Ei nu consideră că adevărul a fost stabilit la timpul potrivit și de către oamenii pe care Dumnezeu i-a condus să facă lucrarea aceasta specială. Oamenii aceștia au înaintat pas cu pas tocmai ca împlinire a profeției, iar aceia care nu au avut o experiență în lucrarea aceasta trebuie să ia Cuvântul lui Dumnezeu și să-i creadă „pe cuvânt” pe aceia care au fost conduși de Domnul în propovăduirea primei, a celei de a doua și a treia solii îngerești. Dacă sunt primite și aplicate, soliile acestea își fac lucrarea de a pregăti un popor care va rezista în marea zi a lui Dumnezeu. Dacă vom cerceta Scripturile pentru a confirma adevărul pe care Dumnezeu l-a dat slujitorilor Săi pentru lume, vom fi găsiți propovăduind prima, a doua și a treia solie îngerească.
Este adevărat că încă mai sunt profeții care trebuie să se împlinească. Dar cei care caută să găsească o lumină nouă în profeții și încep prin a se îndepărta de lumina pe care Dumnezeu a dat-o deja au făcut din nou și din nou o lucrare foarte greșită și vor continua să o facă. Soliile din Apocalipsa 14 sunt soliile prin care lumea trebuie să fie încercată. Ele sunt Evanghelia veșnică și trebuie să fie vestite pretutindeni. Însă Domnul nu le încredințează unora care nu au avut experiență în lucrarea Sa responsabilitatea de a face o nouă expunere a acelor profeții, a căror explicație le-a inspirat-o El Însuși slujitorilor Săi, prin Duhul Său Sfânt.
Cu toate acestea, nu tot așa este cu cei ce au o cunoaștere din experiență a adevărului care se aplică la ultima perioadă a istoriei pământului. Deși văd că tu ai un adevăr prețios, totuși ei văd și că ai aplicat greșit pasajele Scripturii, așezându-le într-un context greșit, căruia nu-i aparțin, și făcându-le să susțină idei care nu constituie adevărul prezent. Să nu te bucuri că unii acceptă ce ai scris tu. Fraților tăi, care au încredere în tine și te iubesc ca pe un creștin, le este foarte greu să îți spună că sistemul argumentelor tale, pe care tu l-ai considerat a avea o importanță atât de mare, nu este o teorie a adevărului pe care l-a dat Dumnezeu poporului Său să-l proclame pentru timpul acesta.
Lumina pe care mi-a dat-o Dumnezeu este că nici tu însuți nu înțelegi pe deplin pasajele Scripturii pe care le-ai împletit laolaltă. Dacă le-ai fi înțeles, ai fi sesizat că teoriile tale dărâmă însăși temelia credinței noastre.
Fratele meu, am avut multe mărturii de adresat pentru a-i corecta pe aceia care au început să meargă pe calea pe care mergi tu acum. Ei păreau a fi siguri că sunt călăuziți de Dumnezeu și le-au prezentat teoriile lor pastorilor care predicau adevărul. Eu le-am spus acestor pastori următoarele: „Domnul nu este implicat în lucrarea aceasta. Nu vă lăsați amăgiți și nici nu vă asumați responsabilitatea de a-i amăgi pe alții.” La adunările de tabără, a trebuit să vorbesc deschis cu privire la aceia care îi conduceau pe oameni departe de căile cele drepte. Atât în scris, cât și prin cuvântări, eu am vestit solia: „Nu mergeți după ei!”
Cum să tratezi cu om aflat pe moarte
Sarcina cea mai grea pe care am avut-o de îndeplinit în acest sens a fost aceea de trata cu un om despre care știam că voia să-L urmeze pe Domnul. Pentru o vreme, el a crezut că primea o lumină nouă. Era foarte bolnav și trebuia să moară curând. Și, oh, cât de mult speram în inima mea că nu mă va obliga să-i spun ce făcea! Cei cărora le prezenta concepțiile lui l-au ascultat nerăbdători, iar unii îl considerau a fi inspirat. El făcuse o hartă și argumenta din Scriptură pentru a arăta că Domnul va veni la o anumită dată, cred că în 1894. Pentru mulți, raționamentul lui părea a fi întru totul corect. Li se vorbea despre îndemnurile lui puternice pe care le adresa în camera de spital. El avea viziuni minunate. Totuși, care era sursa inspirației lui? Era morfina care îi era administrată pentru a-i alina durerea.
La adunarea noastră de tabără din Lansing, Michigan, chiar înainte de a veni în Australia, a trebuit să vorbesc deschis despre lumina aceasta nouă. Le-am spus oamenilor că acele cuvinte pe care le auziseră nu erau adevărul inspirației. Lumina cea minunată care a fost prezentată ca o manifestare a adevărului era rezultatul aplicării greșite a Scripturii. Lucrarea Domnului nu se va încheia în 1894. Cuvântul pe care mi l-a adresat Domnul a fost: „Acesta nu este adevărul, ci va conduce pe căi ciudate, iar unii vor ajunge să fie încurcați cu privire la reprezentarea aceasta și vor renunța la credință”. (…)
Nicio solie adevărată nu stabilește date
Nimeni nu are o solie adevărată care stabilește un timp exact când trebuie să vină Domnul Hristos. Fiți siguri că Dumnezeu nu-i dă nimănui autoritatea de a spune că Hristos Își întârzie venirea cu cinci ani, zece ani sau douăzeci de ani. „De aceea, și voi fiți gata; căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiți” (Matei 24,44). Aceasta este solia noastră, solia proclamată de cei trei îngeri care zboară prin mijlocul cerului. Lucrarea care trebuie să fie făcută acum este aceea de a-i vesti lumii căzute ultima solie a milei. O viață nouă vine din cer și pune stăpânire pe toți cei din poporul lui Dumnezeu. Totuși în biserică vor veni dezbinări. Se vor dezvolta două grupări. Grâul și neghina cresc împreună pentru seceriș.
Pe măsură ce ne apropiem de încheierea timpului, lucrarea se va dezvolta, va fi tot mai profundă și mai serioasă. Toți aceia care conlucrează cu Dumnezeu vor lupta cât se poate de stăruitor pentru credința dată sfinților o dată pentru totdeauna. Ei nu vor fi abătuți de la solia prezentă, care luminează deja lumea cu slava ei. Nu merită să luptăm pentru niciun lucru, cu excepția slavei lui Dumnezeu. Stânca Veacurilor este singura care va rezista. Adevărul, așa cum este el în Isus, este locul de scăpare în aceste zile ale ideilor false. (…)
Solii date pentru timpul nostru
Profeția s-a împlinit rând cu rând. Cu cât stăm mai ferm sub steagul soliei îngerului al treilea, cu atât vom înțelege mai clar profeția lui Daniel, deoarece Apocalipsa este suplimentul cărții lui Daniel. Cu cât primim mai mult lumina prezentată de Duhul Sfânt prin slujitorii consacrați ai lui Dumnezeu, cu atât mai solide și mai sigure, chiar ca scaunul de domnie cel veșnic, ne vor apărea adevărurile profeției din vechime. Vom fi asigurați că oamenii lui Dumnezeu au vorbit după cum au fost conduși de Duhul Sfânt. Pentru a înțelege declarațiile făcute de Duhul prin profeți, oamenii trebuie să se afle ei înșiși sub influența Duhului Sfânt. Soliile acestea nu au fost date pentru cei ce au rostit profețiile, ci pentru noi, cei care trăim evenimentele împlinirii lor.
Nu aș simți că pot să prezint lucrurile acestea, dacă Domnul nu mi-ar fi dat această lucrare. În afară de tine, mai sunt și alții, mai mulți decât unul sau doi, cărora le place faptul că tu crezi că ai o lumină nouă și sunt întru totul pregătiți să le-o prezinte oamenilor. Însă lui Dumnezeu I-ar plăcea ca ei să primească lumina care a fost deja dată, să umble în ea și să-și întemeieze credința pe Scripturile care susțin pozițiile prezentate de oamenii lui Dumnezeu de-a lungul multor ani. Slujitorii omenești trebuie să propovăduiască Evanghelia veșnică. Noi trebuie să vestim soliile îngerilor care sunt reprezentați ca zburând prin mijlocul cerului cu o ultimă avertizare pentru lumea căzută. Deși nu toți suntem chemați să profetizăm, totuși suntem chemați să credem profețiile și să conlucrăm cu Dumnezeu pentru a lumina și alte minți. Acesta este lucrul pe care încercăm să-l facem.
Fratele meu, tu poți să ne ajuți în multe feluri. Am de la Domnul misiunea de a-ți spune că nu trebuie să te gândești numai la tine. Fii atent la felul cum auzi, cum înțelegi și cum îți însușești Cuvântul lui Dumnezeu. Domnul te va binecuvânta, dacă intri în rânduri, alături de frații tăi. Cei pe care El i-a trimis să propovăduiască solia îngerului al treilea au lucrat în unitate cu ființele cerești inteligente. Domnul nu îți încredințează răspunderea de a propovădui o solie care va aduce discordie în rândul credincioșilor. Repet, El nu conduce pe nimeni prin Duhul Sfânt, ca să formuleze o teorie care va tulbura credința în soliile solemne pe care le-a dat poporului Său pentru a le vesti lumii noastre.
Te sfătuiesc în legătură cu lucrurile pe care le-ai scris ca pe un adevăr prețios. Nu ar fi recomandabil să le imortalizezi, tipărind lucrurile care ți-au produs așa de multă neliniște. Nu este voia Domnului ca lucrurile acestea să fie aduse înaintea poporului Său, deoarece ele vor împiedica tocmai solia adevărului pe care poporul Său trebuie să o creadă și să o pună în practică în aceste zile din urmă, care sunt pline de pericole.
Vor fi propovăduite continuu teorii care vor abate mintea și vor tulbura credința. Aceia care au avut o experiență reală în explicarea profețiilor au fost făcuți tocmai de aceste profeții să fie ce sunt astăzi, și anume adventiști de ziua a șaptea. Ei trebuie să stea având mijlocul încins cu adevărul și purtând întreaga armură. Cei care nu au avut experiența aceasta au privilegiul de a susține solia adevărului cu aceeași încredere. Lumina pe care Dumnezeu a binevoit să le-o dea celor din poporul Său nu le va slăbi încrederea în calea pe care i-a condus Dumnezeu în trecut, ci îi va întări pentru a ține credința cu putere. Trebuie să ținem cu fermitate până la sfârșit credința noastră de la început.
„Aici este răbdarea sfinților, care păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus” (Apocalipsa 14,12). Aici stăm, sub steagul soliei îngerului al treilea. „După aceea, am văzut pogorându-se din cer un alt înger, care avea o mare putere; și pământul s-a luminat de slava lui. El a strigat cu glas tare și a zis: «A căzut, a căzut Babilonul cel mare! A ajuns un locaș al dracilor, o închisoare a oricărui duh necurat, o închisoare a oricărei păsări necurate și urâte; pentru că toate neamurile au băut din vinul mâniei curviei ei, și împărații pământului au curvit cu ea și negustorii pământului s-au îmbogățit prin risipa desfătării ei». Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea: «Ieșiți din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiți părtași la păcatele ei și să nu fiți loviți cu urgiile ei! Pentru că păcatele ei s-au îngrămădit și au ajuns până în cer; și Dumnezeu Și-a adus aminte de nelegiuirile ei»” (Apocalipsa 18,1-5).
Solia celuilalt înger
Așadar, conținutul soliei celui de-al doilea înger îi este vestit lumii din nou de celălalt înger, care luminează pământul cu slava lui. Soliile acestea sunt reunite în una singură, ca să le fie prezentate oamenilor în zilele finale ale istoriei pământului. Întreaga lume va fi pusă la încercare și toți cei ce au fost în întunericul ideilor false cu privire la Sabatul poruncii a patra vor înțelege ultima solie a milei, care le este vestită oamenilor.
Lucrarea noastră este aceea de a vesti poruncile lui Dumnezeu și mărturia lui Isus Hristos. „Pregătește-te să întâlnești pe Dumnezeul tău, Israele!” (Amos 4,12) este avertizarea care trebuie să-i fie dată lumii. Este o avertizare pentru fiecare dintre noi. Suntem chemați să dăm la o parte orice piedică și păcatul, care ne înfășoară așa de lesne. Fratele meu, tu ai de făcut o lucrare, și anume aceea de a lua jugul lui Hristos. Asigură-te că ți-ai zidit casa pe stâncă. Nu risca veșnicia pe temeiul unei probabilități. Poate că nu vei trăi pentru a trece prin evenimentele periculoase care încep să se desfășoare acum. Viața nimănui nu este asigurată pentru nicio perioadă precisă. Oare nu ar trebui să veghezi în fiecare clipă? Nu ar trebui să te cercetezi pe tine însuți cu atenție și să te întrebi: Ce va fi veșnicia pentru mine?
Povara cea mare a sufletului tău să fie: Este inima mea înnoită? Este sufletul meu schimbat? Sunt păcatele mele iertate prin credința în Hristos? Am fost eu născut din nou? Răspund eu invitației: „Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă” (Matei 11,28)? Consideri tu toate lucrurile ca fiind o pierdere față de prețul nespus de mare al cunoașterii lui Hristos Isus? Simți tu că ai datoria de a crede fiecare cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu? — Manuscrisul 32, 1896
DOUĂ CURĂȚIRI ALE TEMPLULUI — DOUĂ CHEMĂRI DE A IEȘI DIN BABILON
În timp ce țineți cu statornicie steagul adevărului, propovăduind Legea lui Dumnezeu, fiecare suflet să-și aducă aminte un lucru: credința lui Isus este pusă în legătură cu poruncile lui Dumnezeu. Îngerul al treilea este reprezentat ca zburând prin mijlocul cerului și strigând cu glas tare: „Aici este răbdarea sfinților, care păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus” (Apocalipsa 14,12). Solia primului, a celui de-al doilea și a celui de-al treilea înger sunt legate între ele. Dovezile adevărului durabil și veșnic din aceste solii mărețe, care înseamnă atât de mult pentru noi și care au stârnit o împotrivire atât de puternică din partea lumii religioase, nu pot fi stinse. Satana caută fără încetare să aștearnă umbra lui diabolică peste soliile acestea, așa încât copiii lui Dumnezeu care alcătuiesc poporul rămășiței să nu înțeleagă cu claritate importanța lor, timpul lor și locul lor, dar ele sunt vii și trebuie să-și exercite puterea asupra experienței noastre religioase până la sfârșitul timpului.
Influența acestor solii s-a adâncit și s-a lărgit, punând în mișcare, în mii de inimi, dorința de a acționa, aducând la existență instituții de învățământ, case de editură, instituții medicale, iar toate acestea sunt mijloacele lui Dumnezeu de a conlucra în lucrarea cea mare reprezentată de primul, al doilea și al treilea înger care zboară prin mijlocul cerului pentru a-i avertiza pe locuitorii lumii că Hristos vine din nou cu putere și cu mare slavă.
Profetul spune: „După aceea, am văzut pogorându-se din cer un alt înger, care avea o mare putere; și pământul s-a luminat de slava lui. El a strigat cu glas tare și a zis: «A căzut, a căzut Babilonul cel mare! A ajuns un locaș al dracilor, o închisoare a oricărui duh necurat, o închisoare a oricărei păsări necurate și urâte»” (Apocalipsa 18,1-2). Aceasta este aceeași solie care a fost vestită de îngerul al doilea. Babilonul, cetatea cea mare, a căzut, pentru că „a adăpat toate neamurile din vinul mâniei curviei ei!” (Apocalipsa 14,8). Ce este vinul acesta? Doctrinele lui false. Babilonul i-a prezentat lumii un sabat fals în locul Sabatului poruncii a patra și a repetat ideile false pe care Satana i le-a spus Evei la început, în Eden — nemurirea naturală a sufletului. El a răspândit până departe tot felul de idei false, „învățând ca învățături niște porunci omenești” (Matei 15,9).
Când Și-a început lucrarea publică de slujire, Domnul Isus a curățit templul de lucrurile prin care era profanat. Printre ultimele acțiuni ale lucrării Sale, a fost cea de-a doua curățire a templului. Tot așa, în ultima lucrare de avertizare a lumii, bisericilor li se adresează două apeluri distincte. Solia îngerului al doilea este: „A căzut, a căzut Babilonul, cetatea cea mare, care a adăpat toate neamurile din vinul mâniei curviei ei!” (Apocalipsa 14,8). Iar strigătul cu glas tare al soliei îngerului al treilea este auzit din cer spunând: „Ieșiți din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiți părtași la păcatele ei și să nu fiți loviți cu urgiile ei! Pentru că păcatele ei s-au îngrămădit și au ajuns până în cer; și Dumnezeu Și-a adus aminte de nelegiuirile ei” (Apocalipsa 18,4-5). — Review and Herald, 6 decembrie 1892