MESAJE DE MÂNGÂIERE ADRESATE UNEI NURORI CARE SUFEREA
Battle Creek, Michigan, 4 noiembrie 1889.
Dragă fiică Mary, Nu încetăm să ne rugăm pentru tine, draga mea copilă, iar bunătatea și mila lui Dumnezeu sunt atât de clare și de distincte pentru mine, încât, de fiecare dată când mă rog, mi se pare că Mântuitorul te ține în brațele Sale și că te odihnești acolo. Am credință cu privire la cazul tău. Cred că Domnul a auzit rugăciunea făcută pentru tine și că El va lucra pentru binele tău și pentru slava Numelui Său. El a zis: „Cereți orice veți vrea și vi se va da” (Ioan 15,7). „Tot ce veți cere cu credință, prin rugăciune, veți primi” (Matei 21,22).
Știu că înaintea noastră sunt vremuri furtunoase, iar noi trebuie să știm cum să ne încredem, cum să ne bazăm pe Izvorul puterii noastre. Domnul este bun cu aceia care se încred în El, iar ei nu vor fi biruiți. Cu privire la situația ta, eu cred cuvintele profetului: „Pentru ce te mâhnești, suflete, și gemi înăuntrul meu? Nădăjduiește în Dumnezeu, căci iarăși Îl voi lăuda: El este mântuirea mea și Dumnezeul meu” (Psalmii 43,5).
Mary, odihnește-te în Dumnezeu. Așteaptă cu răbdare ajutorul Domnului. El va fi pentru tine un ajutor prezent în orice vreme de nevoie. Domnul este bun. Laudă Numele Său sfânt. Lui Dumnezeu Îi place să ne încredem în El, Îi place să avem încredere în făgăduințele Sale. Crede doar, și vom vedea lucrările lui Dumnezeu. — Scrisoarea 71, 1889
Battle Creek, Michigan, 6 decembrie 1889.
Dragă Mary, Nu te uităm, draga mea copilă suferindă. Ne rugăm cât se poate de stăruitor pentru tine în fiecare zi. Simt o libertate în rugăciune. Nu-i uităm nici pe frații [A. D.] Olsen și [J. G.] Matteson și pe ceilalți care sunt suferinzi. Ne rugăm. Aceasta este tot ce putem să facem. Apoi, vă lăsăm cu o încredere umilă în mâinile Aceluia care vă iubește cu o dragoste mai mare decât dragostea unei mame. Prinde-te de Isus și pune-ți toată încrederea în El, deoarece El Se îngrijește de tine și nu-Și va retrage mâna de la tine, ci te va călăuzi.
Dragă Mary, cât de plăcut va fi să-L vezi pe Împărat în frumusețea Sa inegalabilă și să fii acolo unde nu este durere, nici necaz, nici boală, nici tristețe. Simt atât de clar că vom fi biruitori și simt atât de clar că între Dumnezeu și sufletul tău este deschisă o comunicare. Mi se pare așa de sigur că ai parte de Prezența divină și că Isus este ajutorul tău continuu. Oh, El te iubește și privește asupra ta cu o duioșie plină de milă. Nu te îndoi de El nicio clipă. Încredințează-I Lui cazul tău, având credința că El va face pentru tine exact lucrul care este cel mai bun pentru interesele tale veșnice.
Mă rog stăruitor pentru tine în fiecare zi. Dumnezeu trăiește, Domnul aude și răspunde la rugăciune. Privește în sus, copila mea dragă. Privește în sus, ai curaj, încrede-te întru totul în Domnul, pentru că El este Ajutorul tău, Medicul tău, Mântuitorul tău. — Scrisoarea 75, 1889
Battle Creek, Michigan, februarie 1890.
Dragă Mary, Bolnavă, slabă și singură, mă gândesc la tine în lumina aceasta. (…) Mary, tu ești însoțită de Făptura cea mai bună și cea mai iubitoare și miloasă, chiar Soarele Neprihănirii care strălucește asupra ta. Privește în sus, privește în sus! Simt că odihna din mormânt nu va fi un lucru atât de rău pentru mine. Sunt atât de obosită, atât de descurajată, când văd atât de mult egoism și atât de mult din spiritul și lucrarea lui Satana. Apoi, privesc la Isus și găsesc pace numai în Isus. (…)
Te așez prin credință la sânul lui Isus Hristos. El te iubește. Știu că tu nu stai departe de Hristos, ci te apropii de El cu asigurarea deplină a credinței în dependență umilă de sângele și neprihănirea lui Hristos. Tu primești mântuirea ca fiind darul harului Său, crezând făgăduința, pentru că El este cel care a rostit-o. Privește la Isus! Aceasta este singura mea mângâiere și nădejde. Domnul te-a condus pe calea unei umilințe dureroase. Ai fost din ce în ce mai slăbită. Ai fost condusă de El pas cu pas, tot mai adânc în valea suferinței, dar numai pentru a te aduce într-o comuniune strânsă cu Isus în viața Sa de umilință.
Oare este vreun pas, draga mea copilă, pe care Isus să nu-l fi făcut alături de tine? Este vreo durere a necazului pe care El să nu o simtă? Este vreun păcat pe care El să nu-l fi purtat, o cruce pe care El să nu o fi dus, o întristare pe care El să nu o fi simțit împreună cu tine? El este mișcat de simțământul tuturor neputințelor noastre. Tu știi ce înseamnă să fii părtașă suferințelor lui Hristos. Tu ești părtașă cu Hristos în suferințele Sale. Ești o copilă curajoasă, care renunță la sine, iar Dumnezeu știe totul. El îți întinde un pahar în care toarnă o picătură din suferințele Sale. El pune pe umerii tăi capătul ușor al crucii și aduce o umbră asupra sufletului tău. (…)
Încredințează-te în mâinile lui Isus. Nu te îngrijora. Să nu crezi că Dumnezeu a uitat să fie milos și bun. Isus trăiește și nu te va părăsi. Fie ca Domnul să fie toiagul tău, sprijinul tău, apărătorul tău și răsplata ta. — Scrisoarea 56, 1890
Battle Creek, Michigan, 13 februarie 1890.
Dragi copii, Mă gândesc la voi și mă rog pentru voi. Oh, dacă starea lui Mary s-ar fi îmbunătățit măcar, câtă bucurie ar fi în inima mea! Domnul va face lumina Lui să strălucească în jurul tău. El te va binecuvânta, te va întări și te va susține în acest timp de încercare și necaz. Răscumpărătorul este milos, plin de simpatie și dragoste duioasă. Acum este timpul să-I încredințezi lui Dumnezeu paza sufletului tău, ca unui Creator credincios. Ce nădejde binecuvântată avem — o nădejde care este tot mai puternică, pe măsură ce încercările și necazurile cresc. Arată-ți acum încrederea în Acela care Și-a dat viața pentru tine.
Mulțumește-I lui Dumnezeu, Mary, pentru că suferințele ușoare, care durează doar o clipă, îți vor aduce o slavă nespus mai mare și veșnică. Tu știi în cine ai crezut și ești încredințată că El poate să păzească tot ce I-ai încredințat până în ziua aceea. Încercările pot să fie aspre, dar privește la Isus în fiecare clipă — nu pentru a lupta, ci pentru a te odihni în dragostea Sa. El are grijă de tine.
Știm că, pe măsură ce încercările sunt tot mai apăsătoare, nădejdea ajunge tot mai puternică. Razele Soarelui Neprihănirii să strălucească în inima ta cu puterea lor vindecătoare. Privește dincolo de nori strălucirea, chiar lumina Soarelui Neprihănirii. Mulțumește-I lui Dumnezeu, pentru că El ține ancora în furtuna încercării. Noi avem un Mijlocitor viu și biruitor, care pledează pentru fiecare dintre noi înaintea Tatălui. Bucuriile unei răsplătiri veșnice au fost cumpărate cu un preț infinit.
Rugăciunea mea zilnică este ca Domnul să te mângâie, să te întărească și să te binecuvânteze. Oh, ce zi de bucurie va fi când Îl vom vedea pe Împărat în frumusețea Lui! Ne vom odihni în făgăduințele bogate ale lui Dumnezeu. El nu ne va lăsa niciodată, ci va fi pentru noi un ajutor prezent în orice vreme de nevoie. — Scrisoarea 77, 1890
Battle Creek, Michigan, 16 iunie 1890.
Dragă Willie, Sunt îngrijorată pentru voi, îndeosebi pentru Mary. Mă rog pentru ea zi de zi, și noaptea îmi spun: Știu că Domnul o ține în palmele Sale. Mary poate să spună acum cu toată încrederea: „Știu în cine am crezut și sunt încredințat că El are putere să păzească ce I-am încredințat până în ziua aceea” (2 Timotei 1,12).
Nu am nicio îndoială, nicio necredință cu privire la cazul lui Mary. Ea este iubită de Domnul. „Scumpă este înaintea Domnului moartea celor iubiți de El” (Psalmii 116,15). Mary poate să spună asemenea lui Pavel: „M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credința. De acum mă așteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da, în ziua aceea, Domnul, Judecătorul cel drept. Și nu numai mie, ci și tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui” (2 Timotei 4,7.8).
Ce ne-am face fără un Mântuitor în ceasul încercării sufletului? Îngerii slujitori sunt în jurul nostru, dându-ne să bem din apa vieții pentru a ne înviora sufletul în clipele finale ale vieții. Cel ce este Învierea și Viața a dat asigurarea că aceia care dorm în Isus vor fi scoși de El din mormânt. Trâmbița va suna, morții vor învia pentru a trăi veșnic. Dimineața veșnică a venit pentru ei, deoarece în cetatea lui Dumnezeu nu va fi noapte.
Mary a luptat plină de curaj în ispite și încercări. Ea a făcut tot ce a putut. Ea a luat parte, prin harul lui Hristos, la modelarea caracterului altora prin cuvintele și faptele ei. Ea moare în credință, dar faptele ei trăiesc. — Scrisoarea 78, 1890
MESAJE DE SIMPATIE ȘI SPERANȚĂ, ADRESATE UNUI ASISTENT LITERAR CREDINCIOS
Melrose, Massachusetts, 17 august 1904.
Dragă soră Marian Davis, Mi-ar plăcea să fiu acasă, dar nu știu sigur la care dintre adunări voi fi de acord să particip, prin urmare, vom face tot ce putem mai bine. (…)
Îi cer Domnului să te întărească. Sperăm că ești mai bine. Continuă să te bazezi cu tărie pe Domnul, ținând mâna ta în mâna lui Hristos. (…)
Marian, nu trebuie să te descurajezi. Cazul tău este în mâinile Domnului, iar cu privire la tratament, este necesar să-i lași acum pe medici, dr. A și dr. B, să facă pentru tine acele lucruri care trebuie să fie făcute. Avem alte cărți pe care să ți le încredințăm, după ce vei învinge boala de care suferi acum. Nu uita să mănânci, chiar dacă îți cauzează unele dureri. Cu cât te abții mai mult de la mâncare, cu atât vei ajunge mai slabă. (…) Se poate să ne întrebăm: Cum poate Domnul să aibă nevoie de noi? Nu este Dumnezeul nostru plin de tărie? Nu te vei baza tu pe puterea Lui? Nimeni nu poate să te ajute așa cum poate Domnul Isus. Încrede-te în El. El Se va îngriji de tine. — Scrisoarea 378, 1904
Melrose, Massachusetts, 24 august 1904.
Dragă soră Marian Davis, Nu îngădui să intre în mintea ta niciun gând de îngrijorare. Îmi pare rău că ești atât de bolnavă, dar fă tot ce poți pentru recăpătarea sănătății. Mă voi îngriji ca notele de plată să fie achitate. Nu sunt bine, nu sunt în stare să călătoresc mai mult decât o mică distanță cu trăsura. Nu îndrăznesc să întreprind călătorii lungi cu trenul. Atâta vreme cât vei trăi, casa mea este casa ta. (…)
Marian, aproape tot timpul cât am fost plecată nu am avut nicio poftă de mâncare, dar nu îndrăznesc să încetez să mănânc, pentru că după aceea nu mai pot să fac nimic. Am mâncat când nu am avut poftă de mâncare, ca să pot trăi. De când am venit în locul acesta, am avut poftă de mâncare. Îmi pun încrederea în Dumnezeu și mă rog Lui pentru tine și pentru mine. Nu trebuie să ne temem și să ne îngrijorăm. Pune-ți încrederea în Domnul. Tot ce avem nevoie este să ne încredem în Acela care este în stare să-i mântuiască în chip desăvârșit pe cei ce vin la El și își pun încrederea în El. Isus îți spune ție și îmi spune și mie: „Ține-te strâns de mâna Mea.” Ești încurajată să ai gânduri corecte cu privire la Hristos, Mântuitorul nostru — Mântuitorul tău și Mântuitorul meu. Te-ai bucurat de fiecare ocazie de a face tot ce ai putut pentru înaintarea slavei Sale și vei fi condusă în cetatea lui Dumnezeu când va suna ultima trâmbiță a lui Dumnezeu, iar noi vom fi primiți cu o bucurie adevărată.
Marian, ai fost asociată cu mine pentru a aduce învățătura sănătoasă într-un contact real cu sufletele omenești, pentru ca ele să primească inspirația și să aibă ca rezultat o practică sănătoasă. „Forma cuvintelor expresive” trebuie să fie prețuită mai presus de aur, de argint și de orice atracție pământească. Tu ai iubit adevărul. Ai suferit mult din cauza neglijenței celei mari cu care a fost tratat Domnul și Mântuitorul nostru. Oh, a avea gândul lui Dumnezeu! Acesta este lucrul pe care l-ai dorit nespus. Fără adevărul lui Dumnezeu, nu există nicio înălțare mântuitoare a omului.
„Binecuvântează, suflete, pe Domnul, și tot ce este în mine să binecuvânteze Numele Lui cel sfânt!” (Psalmii 103,1). Acum, te rog, hai să-I adresăm împreună cuvinte de mulțumire în fiecare zi. Oare nu I se cuvin mulțumiri Aceluia care ți-a cruțat viața în acești ani mulți, ca răspuns la rugăciunea credinței? Încredințează-te în mâinile Sale, în slăbiciunea ta, și încrede-te în El pe deplin. Vom face din Cuvântul lui Dumnezeu regula cea mare a vieții noastre, medicamentul ceresc aflat în mâinile noastre. Noi am încercat împreună să aducem înaintea minților forma adevărată a învățăturii, combinând sfințirea, mila, adevărul și dragostea. Am încercat să prezentăm aceste lucruri cu simplitate, așa încât sufletele să înțeleagă dragostea amestecată cu sfințenia — care constituie pur și simplu creștinismul aflat în inimă. Am făcut ce am putut pentru a prezenta creștinismul ca fiind cununa și slava vieții omului în lumea aceasta, ca o pregătire pentru intrarea în cetatea lui Dumnezeu pentru a fi răscumpărații Săi iubiți și prețioși, în locașurile pe care S-a dus să le pregătească pentru noi. Prin urmare, lăudat fie Domnul! Să-L lăudăm pe El.
Te rog să mănânci, Marian, pentru că medicul tău pământesc dorește să mănânci și Marele Misionar Medical dorește să mănânci, iar sora [M. J.] Nelson îți va aduce orice vei cere. Nimeni nu poate fi mai mulțumită decât mine, dacă viața ta va fi cruțată pentru a continua să faci lucrarea, dar, dacă vine timpul tău sau al meu de a adormi în Isus, nu trebuie să ne scurtăm viața, refuzând hrana de care are nevoie organismul. Așadar mănâncă, draga mea, indiferent dacă vrei să mănânci sau nu și fă-ți partea pentru vindecarea ta. Fă tot ce poți mai bine ca să te vindeci, iar apoi, dacă Domnul vrea să-ți dea odihnă, tu ai făcut deja ce ai putut. Prețuiesc munca ta. Lăudat fie Domnul, Marian, că Isus, Marele Medic, poate să te vindece! Cu dragoste. — Scrisoarea 379, 1904
College View, Nebraska, 16 septembrie 1904.
Dragă soră, Păstrez cazul tău în atenția mea și sunt întristată pentru tulburarea sufletului tău. Te-aș mângâia, dacă mi-ar fi cu putință. Nu a fost Isus, Mântuitorul cel prețios, de atâtea ori, un ajutor prezent în vreme de nevoie pentru tine? Nu-L întrista pe Duhul Sfânt, ci încetează să te îngrijorezi. Acesta este lucrul pe care l-ai spus altora de multe ori. Îngăduie cuvintelor pe care ți le adresează cei care nu sunt bolnavi așa cum ești tu să te mângâie și fie ca Domnul să te ajute. Aceasta este rugăciunea mea.
Dacă voia Domnului este ca tu să mori, ar trebui să simți că este privilegiul tău să-ți încredințezi întreaga făptură, trup, suflet și spirit, în mâinile unui Dumnezeu drept și milos. El nu are acele simțăminte de condamnare pe care ți le imaginezi tu. Vreau să încetezi să te gândești că Domnul nu te iubește. Bazează-te fără rezerve pe grija plină de milă a lui Dumnezeu. El așteaptă ca tu să asculți invitația Sa. (…) Nu trebuie să te gândești că ai făcut ceva care L-ar fi determinat pe Dumnezeu să te trateze cu asprime. Eu știu mai bine. Încrede-te în dragostea Sa și crede-L pe Dumnezeu pe cuvânt. (…) Nicio suspiciune sau neîncredere nu trebuie să pună stăpânire pe mintea noastră. Nicio temere de măreția lui Dumnezeu nu trebuie să încurce credința noastră. Fie ca Dumnezeu să ne ajute să ne umilim în supunere și cu blândețe. Domnul Hristos a lăsat deoparte mantia Sa împărătească și coroana regală, ca să Se poată asocia cu omenirea și să arate că făpturile omenești pot să fie desăvârșite. El a fost înveșmântat în hainele milei și a trăit în lumea noastră o viață desăvârșită pentru a ne da dovezi despre dragostea Sa. El a săvârșit o lucrare care ar trebui să facă imposibilă neîncrederea în El. Domnul a coborât din poziția Sa înaltă de conducere din curțile cerești pentru a lua asupra Sa natura omenească. Viața Sa este un exemplu cu privire la ce pot să fie viețile noastre. Pentru ca nicio temere de măreția lui Dumnezeu să nu intervină pentru a șterge credința noastră în dragostea lui Dumnezeu, Hristos a ajuns să fie un om al durerii și obișnuit cu suferința. Dacă Îi este dată Lui, inima omenească va ajunge să fie o harpă sfântă, care produce o muzică sfântă. — Scrisoarea 365, 1904
College View, Nebraska, 26 septembrie 1904.
Dragă soră Marian, Ne rugăm ca viața să îți fie păstrată până când ne vom întâlni cu tine încă o dată — ca să nu mori, ci să trăiești. (…)
Privește la Isus! Încrede-te în Isus, indiferent dacă vei trăi sau vei muri. El este Răscumpărătorul tău. El este Dătătorul vieții noastre. Dacă vei adormi în Isus, El te va scoate din mormânt la o nemurire plină de slavă. Fie ca El să îți dea pace, mângâiere și bucurie de aici înainte!
Pune-ți toată încrederea în Isus. El nu te va lăsa niciodată și nici nu te va părăsi. El spune: „Te-am săpat pe palmele Mele”. Marian, dacă pleci înaintea mea, ne vom cunoaște una pe alta acolo. Vom vedea așa cum suntem văzuți și vom cunoaște așa cum suntem cunoscuți. Lasă pacea lui Hristos să vină în sufletul tău. Rămâi credincioasă, pentru că El este credincios față de făgăduința Sa. Pune-ți mâna slabă și tremurătoare în mâna Sa neclintită și îngăduie-I să te susțină, să te întărească, să te învioreze și să te mângâie. Acum mă voi pregăti să părăsesc locul acesta. Oh, aș dori să fiu cu tine în momentul acesta! Cu multă dragoste. — Scrisoarea 382, 1904
MESAJE ADRESATE CELOR A CĂROR VIAȚĂ SE VA ÎNCHEIA CURÂND
Deși ne aflăm departe, simțim cu voi. Aș dori să vă spun: Nu renunțați la speranță, ci prindeți-vă de făgăduința: „Cereți și vi se va da” (Luca 11,9). Totuși să nu vă simțiți descurajați, dacă Acela care poate să săvârșească lucrarea de vindecare, Acela care cunoaște sfârșitul de la început, îi îngăduie copilului Său să moară pentru a învia în dimineața învierii. Spuneți: „Nu voia mea, ci voia Ta, Doamne, să se împlinească”. (…) Dacă soția ta va cădea sub povara suferinței, adu-ți aminte că există o viață viitoare. Ultima trâmbiță îi va chema afară pe toți cei care L-au primit pe Hristos, au crezut și s-au încrezut în El pentru mântuire.
Draga mea soră, mă voi ruga pentru tine. Ai simpatia mea. Vom prezenta cazul tău înaintea Marelui Medic. Înțeleg că lucrul acesta a fost făcut deja. Ține-te strâns de mâna Aceluia care poate să binecuvânteze și să vindece, dacă va considera că este pentru binele tău prezent și veșnic. Iar acum, fratele și sora mea, atâta vreme cât sunteți amândoi în viață, luați-vă acest timp prețios pentru a vă însuși prin credință făgăduințele prețioase ale Cuvântului lui Dumnezeu. Sunt recunoscătoare că amândoi vă arătați a fi niște căutători umili ai iertării tuturor păcatelor. Acesta este privilegiul vostru. Nu fiți neîncrezători!
Mântuitorul nostru cel prețios Și-a dat viața pentru păcatele lumii și Și-a dat cuvântul că îi va mântui pe toți cei ce vin la El. „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică” (Ioan 3,16). Acestea sunt condițiile pentru obținerea vieții veșnice. Împliniți-le, iar speranța voastră va fi sigură, indiferent dacă veți trăi sau veți muri. Încredeți-vă în Răscumpărătorul care mântuiește. Încredințați-I Lui sufletul vostru neajutorat și să știți că El vă va primi, vă va binecuvânta și vă va mântui. Credeți doar! Primiți-L cu toată inima și să știți că El vrea să câștigați cununa vieții. Aceasta să fie cererea voastră cea mai mare și mai stăruitoare. Predați-vă pe deplin, iar El vă va curăți de orice întinare și vă va face să fiți niște vase de cinste. Voi puteți fi spălați și albiți în sângele Mielului. În felul acesta, veți câștiga biruința. (…) Rămâneți statornici în credință. — Scrisoarea 45, 1905
Cuvinte de încurajare pentru cei ce mor de cancer
Nu te uităm, ci te amintim în rugăciunile noastre, la altarul familiei. Stau noaptea trează, rugându-mă lui Dumnezeu pentru tine.
Oh, îmi pare așa de rău de tine! Voi continua să mă rog ca binecuvântarea lui Dumnezeu să rămână asupra ta. El nu te va lăsa fără mângâiere. Lumea aceasta valorează puțin, dar, fratele meu drag și sora mea, Isus spune: „Cereți și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți și vi se va deschide” (Matei 7,7). Cer împlinirea acestei făgăduințe pentru voi. (…)
Fratele meu, într-o noapte mi s-a părut că mă aplecam spre tine și îți spuneam: „Doar încă puțin, doar încă puține dureri, încă puține ore de suferință, apoi urmează odihna, binecuvântata odihnă. Vei găsi pacea, o pace desăvârșită. Toți oamenii trebuie să fie puși la încercare. Toți trebuie să bem paharul și să fim botezați cu botezul suferinței. Totuși Hristos a gustat moartea în forma cea mai amară, pentru fiecare om. El știe cum să arate milă și simpatie. Odihnește-te în brațele Sale. El te iubește și te-a răscumpărat cu dragostea Sa veșnică. Fii credincios până la moarte și vei primi cununa vieții.
Toți cei care vor trăi în lumea noastră de aici înainte vor ști ce înseamnă încercarea. Eu știu că Dumnezeu îți va da har, că nu te va părăsi. Adu-ți aminte de făgăduința lui Dumnezeu: „Scrie: «Ferice de acum încolo de morții care mor în Domnul!” «Da, zice Duhul, ei se vor odihni de ostenelile lor, căci faptele lor îi urmează!»” (Apocalipsa 14,13)
Îi adresez, de asemenea, cuvinte de mângâiere sorei C. Am încurajat-o, iar camera părea să fie plină de îngerii lui Dumnezeu. Fiți amândoi curajoși. Domnul nu vă va lăsa și nici nu vă va părăsi. — Scrisoarea 312, 1906