Solii alese 2

Capitolul 36

RESURSELE PENTRU VREME DE NEVOIE

[AUDIO]

RECOMANDAREA ECONOMIEI SISTEMATICE

În fiecare săptămână, ar trebui să fie puși deoparte, într-un loc sigur, cinci sau zece dolari, care să fie folosiți numai în caz de boală. Dacă faceți economie, ați putea să depuneți ceva cu o dobândă. Printr-o administrare înțeleaptă, puteți să economisiți ceva, după ce v-ați plătit datoriile. — Scrisoarea 29, 1884

Am cunoscut o familie care primea douăzeci de dolari pe săptămână și cheltuia fiecare bănuț din ei, în timp ce o altă familie de aceeași mărime primea doar doisprezece dolari pe săptămână și punea deoparte unul sau doi dolari pe săptămână, reușind să facă așa, pentru că se abținea să cumpere lucruri care păreau a fi necesare, dar de care putea să se lipsească. — Scrisoarea 156, 1901

PREGĂTIREA PENTRU ZILELE CÂND VENITURILE VOR FI REDUSE

Dacă ați fi economisit așa cum trebuia, astăzi ați fi avut un capital pe care să-l folosiți în caz de necesitate și pentru a ajuta lucrarea lui Dumnezeu. În fiecare săptămână, o parte din salariul vostru ar trebui să fie pusă deoparte și să nu vă atingeți de ea, decât în cazul în care există o necesitate reală sau pentru a-I înapoia Dătătorului, prin daruri aduse lui Dumnezeu. (…)

Banii pe care i-ați câștigat nu au fost cheltuiți cu înțelepciune și cu economie, așa încât să aveți o rezervă pentru situația în care veți fi bolnavi și familia voastră va fi lipsită de mijloacele necesare pentru a o susține. Familia voastră trebuie să aibă ceva pe care să se bazeze, dacă ați ajunge în strâmtorare. — Scrisoarea 5, 1877

UN TÂNĂR SFĂTUIT SĂ FACĂ ECONOMII

Este sigur că nu ai economisit în toate lucrurile, pentru că, dacă ai fi economisit, ai fi avut acum ceva de arătat ca rezultat al acelei economii înțelepte, care este vrednică de laudă în dreptul fiecărui tânăr. Regula ta ar fi trebuit să fie aceea de a păstra cu atenție o parte din salariul săptămânal și de a pune deoparte în fiecare săptămână o sumă de care nu trebuie să te atingi. (…)

Sârguința în muncă, abținerea de la plăceri, chiar acceptarea lipsurilor, atâta vreme cât sănătatea nu este pusă în pericol, ar fi trebuit să fie menținute cu voioșie de orice tânăr aflat în situația ta, iar tu ai fi avut o mică rezervă neatinsă, pentru situația în care ai fi ajuns bolnav, așa încât să nu depinzi de binefacerile altora. Tu ai cheltuit inutil mulți bani care ar fi putut fi depuși cu dobândă și acum ai fi avut unele venituri. (…)

Chiar și din salariile tale limitate, ai fi putut avea o rezervă de bani pentru orice nevoie. Aceștia ar fi putut fi investiți într-o bucată de pământ a cărei valoare ar crește. Totuși faptul că un tânăr folosește până la ultimul dolar pe care îl câștigă arată o mare lipsă de discernământ și de înțelepciune.

Deoarece oamenii muritori au trupuri, capete și inimi de care trebuie să se îngrijească, este necesar să fie făcute niște rezerve pentru întreținere și pentru a menține o poziție corespunzătoare în lume. Nu pentru a corespunde standardelor lumii — oh, nu, nu, nicidecum! — ci pentru a fi o influență spre bine în lume. Trebuie să fie exercitate dragostea, simpatia și spiritul de frățietate. — Scrisoarea 41, 1877