Solii alese 3

Capitolul 13

MĂRTURII PENTRU BISERICĂ

[AUDIO]

Viziunea din 1885, publicată în prima mărturie. 24 — Pe 20 noiembrie 1855, în timp ce mă rugam, Duhul Domnului a venit pe neașteptate asupra mea cu putere, și am fost luată în viziune. Am văzut că Duhul Domnului Se îndepărta de biserică. — Mărturii, vol. 1, p. 113

Trimise de autor fără nicio schimbare. — Le-am trimis fraților din diferite state aproximativ 150 de exemplare din Mărturii pentru biserică. Le puteți solicita, scriindu-mi pe adresa mea din Battle Creek, Michigan. Voi fi fericită să am vești de la cei care le vor primi. Cei care doresc să încurajeze răspândirea unui astfel de material pot să susțină publicarea lui. — Review and Herald, 18 decembrie 1885

Primele zece broșuri ale Mărturiilor comasate publicate din nou în 1864. — În ultimii nouă ani, din 1855 până în 1864, am scris zece broșuri mici, intitulate Testimony for the Church, care au fost publicate și distribuite printre adventiștii de ziua a șaptea. Prima ediție a majorității acestor broșuri s-a epuizat și, pentru că există o solicitare tot mai mare, s-a considerat că este cel mai bine să fie retipărite, așa cum se află în paginile următoare, omițând aspectele locale și personale și prezentând numai părțile care sunt de interes și importanță practică și generală. Cea mai mare parte din Mărturia nr. 4 se poate găsi în volumul al doilea din Spiritual Gifts, de aceea este omisă în volumul acesta. 25 — Spiritual Gifts, vol. 4a, p. 2

Publicarea mărturiilor personale. — Deoarece avertizările și îndrumările date în mărturiile adresate unor persoane individuale li se aplicau în aceeași măsură multor altora care nu fuseseră indicați special în felul acesta, mi s-a părut că este datoria mea de a publica mărturiile particulare pentru binele bisericii. (…)

Nu cunosc vreun alt mod mai bun de a-mi prezenta viziunile cu privire la pericolele și greșelile generale și cu privire la datoria tuturor celor ce Îl iubesc pe Dumnezeu și păzesc poruncile Sale, decât prin publicarea acestor mărturii. Probabil că nu există o cale mai directă și mai convingătoare de a prezenta ce mi-a arătat Domnul.

Într-o viziune pe care am primit-o în 12 iunie 1869, mi-a fost arătat ceva care a îndreptățit pe deplin modul acesta de a publica mărturiile particulare. „Când Domnul scoate în evidență cazuri individuale și numește greșelile lor, adesea, cei care n-au fost arătați în viziune consideră că ei sunt drepți sau aproape drepți. Dacă unul este mustrat pentru un rău deosebit, frații și surorile ar trebui să se examineze cu atenție pentru a vedea unde au căzut și în ce anume se fac și ei vinovați de același păcat. — Mărturii, vol. 5, p. 658, 659

Editarea în 1884 a mărturiilor publicate. — Dragă frate Smith, ți-am trimis astăzi o scrisoare, dar am primit de la Battle Creek informația că lucrarea cu privire la Mărturii nu este acceptată. 26

Aș dori să fac câteva declarații, pe care puteți să le tratați cum vă place. M-ați mai auzit făcând și înainte aceste declarații, și anume că mi s-a arătat cu ani în urmă că nu trebuia să întârziem publicarea luminii importante care mi-a fost dată, pe motiv că nu puteam să pregătesc materialul într-o formă desăvârșită. Uneori, soțul meu a fost foarte bolnav și nu a fost în stare să îmi acorde ajutorul de care aveam nevoie și pe care l-aș fi avut dacă ar fi fost sănătos. Din cauza aceasta, eu am întârziat să pun la dispoziția poporului lucrurile care mi-au fost descoperite în viziune.

Totuși mi-a fost arătat că trebuia să le prezint fraților în forma cea mai bună lumina pe care am primit-o, iar apoi, când voi primi o lumină mai mare și voi folosi talentul pe care mi l-a dat Dumnezeu, voi avea o abilitate sporită de a-l aplica în scriere și vorbire. Eu urma să îmbunătățesc întregul material, aducându-l pe cât posibil la desăvârșire, așa încât să poată fi acceptat de mințile inteligente.

Atât cât este posibil, fiecare greșeală trebuie să fie înlăturată din toate publicațiile noastre. Pe măsură ce adevărul va fi descoperit și va ajunge să fie larg răspândit, va trebui să fie exercitată toată atenția în vederea corectării lucrărilor publicate.

Cu privire la History of Sabbath, scrisă de fratele Andrews, am văzut că el a întârziat prea mult lucrarea. Alte lucrări greșite au apărut în domeniu și au blocat calea, iar cei ce se împotriveau le-au inspirat oamenilor prejudecăți. Am văzut că s-a pierdut mult în felul acesta. După ce prima ediție ar fi fost vândută, el ar fi putut să facă îmbunătățiri, dar s-a străduit prea mult să ajungă la desăvârșire. Întârzierea aceasta nu a fost după voia lui Dumnezeu.

Dorința lui Ellen G. White de a fi folosit un limbaj corect

Așadar, frate Smith, am făcut o examinare atentă și critică a lucrării care s-a îndeplinit pentru Mărturii și văd câteva lucruri care cred că ar trebui să fie corectate în conformitate cu cele prezentate vouă și altora la Conferința Generală [noiembrie 1883]. Totuși, când examinez materialul cu mai multă atenție, văd că sunt din ce în ce mai puține lucruri discutabile. Acolo unde limbajul folosit nu a fost cel mai bun, vreau să fie modificat și corectat din punct de vedere gramatical și cred că trebuie să se procedeze astfel în fiecare loc unde este posibil, fără a schimba sensul. Lucrarea aceasta este amânată, fapt care nu este pe placul meu. (…)

Am fost preocupată de Mărturiile care au fost revizuite. Le-am citit din nou, mai critic. Nu pot să înțeleg subiectul așa cum îl înțeleg frații. Cred că schimbările vor îmbunătăți cartea. Dacă vrăjmașii noștri se ocupă de lucrul acesta, lasă-i să se ocupe. (…)

Cred că tot ce va fi publicat va fi criticat, denaturat, răstălmăcit și deformat, dar noi trebuie să înaintăm cu o conștiință liberă, făcând ce putem și lăsând urmările în seama lui Dumnezeu. Nu trebuie să amânăm mult lucrarea.

Prin urmare, fratele meu, ce propui să facem? Nu vreau ca această lucrare să mai întârzie deloc. Vreau să fie făcut ceva și să fie făcut acum. — Scrisoarea 11, 1884 (scrisă de la Healdsburg, California, 19 februarie 1884)

Lucrarea lui E. G. White de a selecta materialul pentru Mărturii. — Trebuie să selectez materialele cele mai importante pentru Mărturii (vol. 6), iar apoi să revăd tot ce a fost pregătit și să corectez eu însămi, deoarece sunt unele lucruri adevărate care nu aș fi dispusă să îngădui să fie publicate, pentru că mă tem că unii vor profita de ele pentru a-i răni pe alții.

După ce materialul pentru Mărturii este pregătit, fiecare articol trebuie să fie citit de mine. Trebuie să le citesc eu însămi, deoarece sunetul vocii în timp ce se citește sau se cântă îmi este aproape insuportabil.

Încerc să scot în evidență principii generale și, dacă văd o propoziție care mă tem că îi va oferi cuiva o scuză pentru a prejudicia pe altcineva, mă simt întru totul liberă să înlătur propoziția aceea, chiar dacă totul este pe deplin adevărat. — Scrisoarea 32, 1901

Scrisori trimise pentru a-i ajuta pe alții

Anticiparea folosirii scrisorilor. — Cu ajutorul lui Dumnezeu, mă străduiesc să scriu scrisori care îi vor ajuta nu numai pe cei cărora le sunt adresate, ci și pe mulți alții care au nevoie de ele. — Scrisoarea 79, 1905