Răspunsuri la întrebări precise
Întrebare cu privire la viziune. — Ați primit viziunile cu privire la reforma sănătății înainte de a vizita Institutul Medical de la Dansville, New York, sau înainte de a citi lucrări cu privire la subiectul acesta? 70
Răspuns: Marele subiect al reformei sănătății mi-a fost descoperit în viziune când mă aflam în casa lui A. Hillard, la Otsego, Michigan, pe 6 iunie 1863.
Nu am vizitat Dansville până în august 1864, la paisprezece luni după ce am avut viziunea. Nu am citit nicio lucrare cu privire la sănătate, înainte de a scrie Spiritual Gifts, volumele 3 și 4 și Appeal to Mothers și de a schița cele mai multe dintre cele șase articole ale mele, în șase numere din How to Live.
Nu am știut că exista o astfel de revistă sub titlul The Laws of Life, publicată la Dansville, N.Y. La data când am avut viziunea menționată mai sus, nu auzisem despre cele câteva lucrări despre sănătate scrise de dr. J. C. Jackson și despre alte publicații de la Dansville. Nu am știut că existau astfel de lucrări, până în septembrie 1863, când soțul meu s-a aflat în Boston, Mass, și a văzut o reclamă cu privire la ele într-o revistă intitulată Voice of Prophets, publicată de J. V. Himes. Soțul meu a comandat lucrările la Dansville și le-a primit la Topsham, Maine. Pentru că a fost ocupat, nu a avut timp să le răsfoiască și, pentru că eu am fost hotărâtă să nu le citesc înainte de a-mi scrie viziunile, cărțile au rămas nedespachetate.
Când le-am prezentat subiectele despre sănătate prietenilor din Michigan, New England, și celor din statul New York și le-am vorbit împotriva medicamentelor și a alimentelor din carne și în favoarea apei, a aerului curat și a alimentației corespunzătoare, răspunsul pe care l-am primit adesea a fost: „Lucrurile pe care le spui seamănă foarte mult cu părerile prezentate în Laws of Life și alte publicații scrise de dr. Trall Jackson și alții. Ai citit acea publicație și celelalte lucrări?”
Răspunsul meu a fost că nu le-am citit și nici nu le voi citi înainte de a termina de scris viziunile, ca nu cumva să se spună că am primit lumina cu privire la subiectul sănătății de la medici, și nu de la Domnul.
După ce scrisesem cele șase articole ale mele pentru How to Live, am căutat diferite lucrări despre igienă și am fost surprinsă să le găsesc într-o asemenea armonie cu lucrurile pe care mi le descoperise Domnul mie. Pentru a arăta armonia aceasta și pentru a le prezenta fraților și surorilor mele subiectul așa cum fusese expus de scriitori capabili, am hotărât să public How to Live, în care am citat pe larg din lucrările la care s-a făcut referire.
Cum i-a fost descoperită reforma în îmbrăcăminte
Întrebare: Oare practica surorilor de a purta rochii a căror lungime este cu 9 degete (9 inch = 23 centimetri) deasupra podelei nu contrazice Mărturia nr. 11, care spune că rochiile ar trebui să ajungă undeva sub marginea superioară a ghetei?
Răspuns: Distanța corespunzătoare de la marginea rochiei și până la podea nu mi-a fost dată în unități de măsură. (...) Totuși trei grupuri de femei au trecut pe dinaintea mea, cu rochii de lungimi diferite:
Primul grup de femei avea rochii la modă, lungi, care împiedicau mersul, măturând străzile și adunând gunoiul. Am văzut rezultatele rele pe care le-am enunțat. Cele din grupa aceasta, care erau sclave ale modei, păreau slabe și fără energie.
Rochiile femeilor din al doilea grup care a trecut pe dinaintea mea erau așa cum ar trebui să fie din multe puncte de vedere. Picioarele erau îmbrăcate bine. Femeile nu erau împovărate de greutățile pe care moda tirană le impusese asupra celor din prima categorie, dar trecuseră la cealaltă extremă în scurtimea rochiilor, încât îi dezgustau și îi prejudiciau pe oamenii buni, nimicind într-o mare măsură influența celor care le purtau.
Cele din categoria a treia au trecut pe dinaintea mea cu înfățișarea voioasă și cu pași liberi și elastici. Rochiile lor erau de lungimea pe care am descris-o ca fiind corespunzătoare, modestă și sănătoasă. Acestea erau cu puțin deasupra murdăriei aflate pe străzi și nu atingeau treptele.
Așa cum am declarat anterior, lungimea nu mi-a fost descoperită în centimetri. (...)
Relația viziunii cu scrisul și practica
Aici, aș dori să declar că, deși în scrierea viziunilor mele sunt la fel de dependentă de Duhul Domnului cum sunt și în primirea lor, totuși cuvintele pe care le folosesc pentru a descrie ce am văzut îmi aparțin, cu excepția cuvintelor care mi-au fost adresate de un înger și pe care le scriu întotdeauna cu semne de citare.
Când am scris despre îmbrăcăminte, imaginea celor trei grupe de femei mi-a revenit în minte la fel de limpede ca atunci când le-am văzut în viziune, dar am fost lăsată să descriu lungimea corespunzătoare a rochiilor în propriile cuvinte, cât am putut mai bine, iar eu am făcut lucrul acesta declarând că marginea rochiei ar trebui să ajungă până aproape de partea de sus a ghetei femeii, fapt care ar fi fost necesar pentru a nu atinge murdăria de pe străzi, în circumstanțele menționate anterior.
Eu îmbrac rochii a căror lungime este aproape de aceea pe care am văzut-o în viziune și pe care am descris-o așa cum am crezut de cuviință. Și surorile mele din nordul statului Michigan au adoptat modelul acesta. Când a venit subiectul legat de numărul de centimetri de la podea, în scopul de a asigura pretutindeni uniformitatea cu privire la lungime, a fost adusă o riglă și s-a constatat că lungimea rochiilor noastre varia între 20 și 25 cm (8-10 inch) de la podea. Unele rochii erau puțin mai lungi decât modelul care mi-a fost arătat, iar altele erau puțin mai scurte. — Review and Herald, 8 octombrie 1867
Scrierile despre sănătate din 6 iunie, ziua viziunii
Am văzut că ar trebui să avem mare grijă de sănătatea pe care ne-a dat-o Dumnezeu, deoarece lucrarea noastră încă nu a fost încheiată. Mărturia noastră încă mai trebuie să fie vestită și să aibă influență. Am văzut că eu consumasem prea mult timp și energie pentru a coase și pentru a găzdui oaspeți. Am văzut că trebuie să las grijile gospodărești. Pregătirea hainelor este o capcană; alții pot să facă lucrul acesta. Dumnezeu nu mi-a dat putere pentru o astfel de muncă. Noi ar trebui să ne păstrăm puterea pentru a munci în lucrarea Sa și pentru a ne vesti mărturia când este necesar. Am văzut că ar trebui să fim atenți cum ne folosim puterea și să nu ne asumăm poveri pe care alții ar putea și ar trebui să le poarte.
Am văzut că ar trebui să încurajăm o stare voioasă, plină de speranță și de pace a minții, deoarece sănătatea noastră depinde de ea. Am văzut că fiecare are datoria de a se îngriji de sănătatea lui, dar îndeosebi noi trebuie să avem grijă de sănătatea noastră și să dedicăm timp sănătății, ca să putem să recuperăm într-o anumită măsură efectele suprasolicitării și ale muncii excesive a minții. Lucrarea lui Dumnezeu nu ne va scuti de grija pentru sănătatea noastră. Cu cât sănătatea va fi mai bună, cu atât munca noastră va fi mai bună.
Respectarea și prezentarea principiilor reformei sănătății. — Am văzut că ne suprasolicităm, lucrăm și obosim peste măsură, iar apoi ne îmbolnăvim de răceli și, în astfel de situații, riscăm ca bolile să ajungă la o formă periculoasă. Nu trebuie să lăsăm grija pentru noi înșine în seama lui Dumnezeu, ci să ne îngrijim de lucrurile pe care El le-a lăsat în seama noastră, ca să veghem și să ne ocupăm singuri de ele. Nu este nici sigur și nici pe placul lui Dumnezeu să călcăm legile sănătății, iar apoi să-I cerem să Se îngrijească de sănătatea noastră și să ne ferească de boli, în timp ce noi trăim într-o contradicție directă cu rugăciunile noastre.
Am văzut că avem o datorie sfântă de a ne îngriji de sănătatea noastră și de a-i face și pe ceilalți conștienți de datoria lor, totuși fără a lua asupra noastră povara situației lor. Cu toate acestea, noi avem datoria de a vorbi și de a ne împotrivi lipsei de cumpătare de orice fel — necumpătare în muncă, în mâncare, în băutură și în folosirea medicamentelor —, iar apoi să-i îndrumăm spre marele medicament al lui Dumnezeu pentru boli, pentru sănătate, pentru curățenie și pentru bunăstare — apa curată.
O atitudine voioasă și mulțumitoare. — Am văzut că soțul meu nu trebuia să îngăduie ca mintea lui să stăruie asupra părții întunecoase și încețoșate a lucrurilor. El trebuia să înlăture gândurile și subiectele triste, să fie voios, fericit, mulțumitor și să aibă o încredere neclintită în Dumnezeu. Sănătatea lui va fi mult mai bună dacă va putea să-și controleze mintea. Am văzut că, mai presus de orice, soțul meu trebuia să beneficieze de toată odihna posibilă în Sabat, când nu predica. (...)
Am văzut că nu trebuie să tăcem cu privire la subiectul sănătății, ci să-i conștientizăm pe oameni în legătură cu acest subiect. — Manuscrisul 1, 1863
Revizuirea din 1867 a scrierilor despre reforma sănătății
Cei a căror minte este bolnavă au o experiență marcată de suferință, în timp ce aceia cu mintea sănătoasă și curată și cu însușiri intelectuale limpezi vor avea o experiență sănătoasă, care va fi de o valoare inestimabilă. Fericirea care însoțește o viață caracterizată de facerea binelui va fi o răsplată zilnică și va fi în sine însăși sănătate și bucurie.
Am fost uluită de lucrurile care mi-au fost arătate în viziune. Multe lucruri au fost în contradicție directă cu ideile mele. Subiectul acesta era în mintea mea fără încetare. Le-am vorbit despre el tuturor celor cu care am avut ocazia să vorbesc. Prima scriere a viziunii a fost esența materialului conținut în Spiritual Gifts, volumul 4, și în cele șase articole ale mele din How to Live, al căror titlu era „Disease and Its Causes”.
Am fost chemați pe neașteptate să vizităm Allegan pentru a participa la o înmormântare [23 iunie 1863] și apoi am plecat imediat în călătoria noastră spre Est [19 august], cu intenția de a-mi termina cartea în timpul călătoriei. Când am vizitat bisericile, lucrurile care îmi fuseseră arătate cu privire la greșelile existente îmi solicitau aproape tot timpul cât eram în afara adunărilor, pentru a scrie subiectele care urmau a fi prezentate. Înainte de a mă întoarce acasă din Est, scrisesem aproximativ 500 de pagini pentru persoane particulare și pentru biserici.
După ce ne-am întors din Est, în 21 decembrie 1863, am început să scriu Spiritual Gifts, volumul 3, așteptându-mă să am o carte destul de voluminoasă pentru a fi asociată cu mărturiile care urmau să alcătuiască Spiritual Gifts, volumul 4. În timp ce scriam, subiectul îmi era explicat tot mai clar și am înțeles că îmi era imposibil să cuprind în câteva pagini tot ce aveam de scris, așa cum plănuisem la început. Subiectul îmi era tot mai clar, iar volumul 3 era complet. Atunci, am început să scriu volumul 4, dar, înainte de a-mi încheia lucrarea, în timp ce pregăteam materialul pentru tipar, am fost chemată la Monterey. 73 Am mers acolo și nu am putut să termin lucrarea atât de curând cum ne așteptam. Am fost obligată să mă întorc să termin materialul pentru tipar și am amânat o întâlnire pentru săptămâna următoare.
Aceste două călătorii pe vreme călduroasă au fost prea mult pentru puterile mele. Scrisesem aproape fără încetare timp de mai bine de un an. În general, începeam să scriu la ora șapte dimineața și continuam până la șapte seara, apoi lăsam materialul pentru a fi verificat și corectat. Mintea mea a fost suprasolicitată și, timp de trei săptămâni, nu am fost în stare să dorm mai mult de două ore pe noapte. Capul mă durea fără încetare.
Ca urmare, am adunat în volumul 4 punctele cele mai importante din viziunea cu privire la sănătate, intenționând să public o altă mărturie în care puteam să vorbesc mai pe larg despre fericirea în viața de căsătorie și despre cauzele suferințelor. Cu acest plan, am încheiat volumul 4 în 23 august 1864, pentru a putea fi distribuit poporului. Am păstrat câteva subiecte importante cu privire la sănătate, pe care nu avusesem puterea, nici timpul de a le pregăti pentru acel volum și a le publica în vederea călătoriei noastre din 1864 spre Est.
Independentă de cărțile sau de părerile altora
Lucrurile pe care le-am scris cu privire la sănătate nu au fost luate din cărți sau din reviste. În legătură cu celelalte lucruri care îmi fuseseră descoperite, a fost pusă întrebarea: „Ai văzut revista The Laws of Life, sau Water Cure Journal? Eu le-am spus: „Nu, nu am văzut niciuna dintre reviste.” Ei au spus: „Lucrurile pe care le-ai văzut sunt foarte mult în acord cu o mare parte din învățăturile lor.” Eu am vorbit deschis cu dr. Lay și cu mulți alții cu privire la lucrurile care îmi fuseseră descoperite în legătură cu sănătatea. Eu nu văzusem niciodată o revistă care să trateze despre sănătate.
După ce mi-a fost dată viziunea, interesul soțului meu pentru subiectele despre sănătate a fost stârnit. După călătoria noastră în Est, el a obținut cărți, dar eu nu am vrut să le citesc. Viziunea pe care o primisem a fost clară și eu nu am vrut să citesc nimic înainte de a-mi termina cărțile. Viziunile mele au fost scrise cu totul independent de cărțile sau de părerile altora. — Manuscrisul 7, 1867