Ar trebui să păstrăm tăcerea?
Când oamenii îi atacă pe semenii lor și îi prezintă într-o lumină ridicolă pe cei rânduiți de Dumnezeu pentru a îndeplini o lucrare pentru El, noi nu le vom face dreptate acuzatorilor și nici acelora care sunt duși în rătăcire de acuzațiile lor, dacă păstrăm tăcerea, lăsându-i pe oameni să creadă că frații și surorile în care au avut încredere nu mai sunt vrednici de dragostea și de tovărășia lor. Lucrarea aceasta, care apare chiar între noi și se aseamănă cu lucrarea lui Core, Datan și Abiram, este o ofensă la adresa lui Dumnezeu și ar trebui să fie combătută. Acuzatorilor78 trebuie să li se ceară să-și prezinte dovezile cu privire la fiecare punct. Fiecare acuzație ar trebui să fie cercetată cu atenție și să nu fie lăsată în incertitudine, iar oamenii nu trebuie să fie lăsați să creadă că ar putea să fie sau ar putea să nu fie adevărată. Acuzatorii trebuie să facă tot ce le stă în putință pentru a retrage orice obiecție care nu poate fi dovedită.
Nu-i lăsați pe oameni să creadă o minciună. — Acest lucru ar trebui să fie făcut în fiecare biserică. Când se află undeva un slujitor al lui Dumnezeu pe care El Însuși l-a rânduit să îndeplinească o anumită lucrare și care a fost un lucrător vrednic timp de o jumătate de secol, trudind pentru poporul din biserica noastră și fiind considerat de ceilalți slujitori ai lui Dumnezeu ca om chemat de Domnul, și, dintr-un anumit motiv, în acel loc, unul dintre frați cade în ispită și, când este mustrat de slujitorul lui Dumnezeu, respectivul frate se simte jignit — așa cum s-au simțit ucenicii lui Hristos care au hotărât să nu mai meargă cu El — și, ca urmare, începe să lucreze împotriva adevărului și să-și prezinte în public resentimentele, declarând ca fiind false lucruri care sunt adevărate, toate aceste fapte trebuie să fie arătate. Oamenii nu trebuie să fie lăsați să creadă o minciună. Ei trebuie să fie lămuriți. Hainele murdare cu care a fost înveșmântat slujitorul lui Dumnezeu trebuie să fie îndepărtate.
Dacă aceia care au săvârșit această lucrare se adăpostesc sub declarația că sunt călăuziți de Duhul Sfânt, atunci se aseamănă cu Satana, care se îmbracă în hainele cerești ale neprihănirii, în timp ce continuă să-și manifeste caracterul său. — Scrisoarea 98a, 1897
Așa-zisele discrepanțe și contradicții din Mărturii. — Cei care au ales să meargă pe calea lor au început să publice [lucrări] despre așa-zisele discrepanțe și contradicții pe care cred că le găsesc în legătură cu Mărturiile, dar ei prezintă greșit unele subiecte, folosind propriile cuvinte, în loc de a folosi cuvintele aflate în scrierile mele. Aceste acuzații vor trebui să fie confruntate cu realitatea, pentru ca adevărul să ia locul ideilor false. — Scrisoarea 162, 1906
Arătarea și corectarea ideilor false
Eu nu am niciun conflict cu V. Misiunea vieții mele este văzută de toți oamenii. Aceasta nu este lucrarea mea. Este lucrarea Domnului. Eu nu îmi atribui niciun merit, deoarece Domnul mă va salva din mijlocul certurilor. „După roadele lor îi veți cunoaște.”
Acum vom fi nevoiți să confruntăm cu adevărul ideile false care au fost răspândite de V și soția lui și să le corectăm pentru ca frații noștri să știe de unde provin. Eu trebuie să știu ce acuzații le aduce el fraților. Faptul de a prezenta în public o tiradă împotriva unei femei nu este rodul lucrării Duhului Sfânt, ci al unei lucrări inspirate de spiritul vrăjmașului, căruia noi nu trebuie să-i facem loc. Oare vom lăsa noi sufletele să cadă în ispită din cauza reprezentărilor greșite? Nu, niciodată. Aș fi un ispravnic necredincios dacă aș face astfel. Acum este nevoie să li se prezinte oamenilor o declarație adevărată, apoi lucrarea mea este încheiată. Eu nu intru în discuții contradictorii, dar nici nu pot să îngădui ca lucrarea lui Dumnezeu, care a adus roade văzute de oameni pe aproape întregul parcurs al vieții mele, să fie măturată ca o pânză de păianjen. De cine? De o făptură omenească supusă ispitei, pe care Satana o cerne acum ca pe grâu. — Scrisoarea 65, 1897
Publicația bisericii trebuie să vorbească
Am așteptat să văd că vei scrie ceva în publicație pentru a apăra dreptatea. Ai avut timp din belșug. (...)
De ce nu ai făcut dreptate numelui și reputației soțului meu și de ce ai rămas cu totul tăcut, lăsându-l pe balaur să răcnească?
Nu îmi pasă de mine însămi, deoarece pacea mea nu este tulburată, dar îmi pasă de străjerii pe care Dumnezeu i-a pus pe zidurile Sionului și care ar trebui să sune din trâmbiță cu claritate. Cu siguranță, ar fi trebuit să faci ceva pentru tine însuți, pentru lucrarea lui Hristos și pentru lucrarea adevărului. De ce nu faci să se vadă dreptatea? De ce rămâi tăcut ca un mort? Așa aperi tu adevărul?
Ellen White — un subiect de discuție la îndemâna fiecărui împotrivitor. — Adevărul va triumfa. Mă aștept ca aceste atacuri să aibă loc împotriva mea până la venirea lui Hristos. Nu există niciun împotrivitor al credinței noastre care să nu facă din Ellen White un subiect de discuție. Acești oameni vor începe să se împotrivească adevărului apoi vor lansa un atac împotriva mea. Ce am făcut eu? Dacă am făcut rău, atunci să dovedească răul acesta. (...)
Ei bine, cărțile lui Long și Green80 au fost publicate, dar sunt producțiile cele mai slabe și mai vrednice de dispreț. Am așteptat ca tu și ceilalți să vorbiți despre acestea, deoarece v-ați aflat în poziții de răspundere, în calitate de străjeri pe zidurile Sionului, și ar fi trebuit să-i avertizați pe oameni. (...)
De ce se manifestă tot acest zel împotriva mea? — Lucrurile progresează rapid și au loc evenimente ciudate și uimitoare, într-o succesiune rapidă. Ne apropiem de sfârșit. Eu întreb: De ce se manifestă tot acest zel împotriva mea? Eu am îndeplinit lucrarea pe care mi-a dat-o Dumnezeu. Nu am adus prejudicii nimănui. Celor greșiți, le-am adresat cuvintele pe care mi le-a dat Dumnezeu. Desigur, nu am putut să-i constrâng să le asculte. Cei care au beneficiat de lucrarea lui Hristos au fost la fel de înfuriați împotriva Sa, cum sunt vrăjmașii mei împotriva mea.
Eu mi-am făcut doar datoria. Am vorbit, deoarece am fost nevoită să vorbesc. Ei nu m-au respins pe mine, ci L-au respins pe Acela care m-a trimis. El mi-a dat această lucrare. (...)
Sunt urmărită cu atenție, fiecare cuvânt pe care îl scriu este criticat, fiecare mișcare pe care o fac este comentată. (...)
Eu pun lucrarea și rezultatele ei în mâinile lui Dumnezeu, până când ne vom aduna în jurul marelui tron alb. Oare vezi tu prezența Duhului lui Hristos în această urmărire, în aceste suspiciuni, în aceste răstălmăciri și presupuneri? Ce drept au ei să răstălmăcească și să facă presupuneri greșite cu privire la cuvintele mele? Să le citeze rău intenționat, așa cum vor ei?
Există o categorie căreia îi place exact acest fel de mâncare. Oamenii aceștia sunt niște consumatori de gunoaie, care nu privesc cu sinceritate pentru a vedea binele pe care l-au îndeplinit scrierile și mărturiile mele, ci, asemenea lui Satana, pârâșul fraților, ei caută tot răul pe care pot să-l găsească, orice greșeală pe care pot să o folosească, orice cuvânt pe care pot să-l răstălmăcească, atribuindu-i interpretarea lor răutăcioasă, pentru a mă face să par un profet fals. (...)
Eu văd că spiritul lui Satana se dezvoltă mai clar decât s-a manifestat oricând în ultimii patruzeci de ani. — Scrisoarea 3, 1883
Ca un aluat care dospește. — Dacă Satana poate stârni critici în oricare grup din poporul care se declară a fi poporul Domnului, acestea cresc asemenea aluatului și se răspândesc de la unul la altul. Nu lăsați niciun locșor pentru spiritul de critică, deoarece aceasta este știința lui Satana. Dacă îl acceptați, vor urma invidia, gelozia și bănuielile rele.
Strângeți rândurile! Aceasta este porunca pe care o aud de la Căpetenia mântuirii noastre. Strângeți rândurile! Acolo unde este unitate, este putere. Toți cei care sunt de partea Domnului vor strânge rândurile. Între cei ce sunt credincioși adevărului este nevoie de dragoste și de unitate desăvârșită, dar orice duce la neînțelegeri vine de la Diavolul. Domnul plănuiește ca aceia care alcătuiesc poporul Său să fie una cu El, așa cum mlădițele sunt una cu vița. Atunci vor ajunge să fie ei înșiși uniți. — Scrisoarea 6, 1899
Este de așteptat o listă lungă de declarații false. — Acum mă aștept ca lumii să-i fie prezentată o listă lungă de declarații false și minciună după minciună, răstălmăcire după răstălmăcire, pe care Satana le-a făcut să apară în mintea unora și pe care unii le vor accepta ca fiind adevărate. Însă eu las cazul meu în mâinile lui Dumnezeu, iar aceia care cunosc viața mea nu vor accepta minciunile spuse astfel. — Scrisoarea 22, 1906