Mărturii pentru comunitate, vol. 1

Capitolul 29

“Luați seama”

[AUDIO]

Următoarele cuvinte sunt adresate celor doi frați din _____, însă, deoarece se pot aplica multora, sunt date spre folosul bisericii:

Stimați frați, În viziunea care mi s-a dat în localitatea voastră, mi-a fost arătat ceva cu privire la voi amândoi. Îngerul a arătat spre voi și a spus aceste cuvinte: „Luați seama la voi înșivă, ca nu cumva să vi se îngreuieze inimile cu îmbuibare de mâncare și băutură și cu îngrijorările vieții acesteia și astfel ziua aceea să vină fără veste asupra voastră.” (Luca 21, 34.)

Am văzut că voi amândoi aveți o luptă puternică în fața voastră; aveți de dus o luptă continuă pentru a scoate lumea din inimă, căci o iubiți. Marea voastră preocupare trebuie să fie cum să-L iubiți pe Isus și slujirea Lui, mai mult decât lumea. Dacă iubiți mai mult lumea, faptele voastre vor scoate la iveală acest lucru. Dacă iubiți mai mult pe Isus și slujirea Lui, faptele voastre vor da, de asemenea, mărturie pentru aceasta. Am văzut că mulți din această lume au privirea ațintită la voi. Mulți ar tresălta dacă voi ați cădea, iar alții s-ar bucura dacă ați face progrese. Satana și îngerii lui cei răi vă vor prezenta slava acestei lumi. Dacă vă veți închina lui sau unei comori lumești, el va face tot ce va putea pentru a o înfățișa într-o lumină plăcută, spre a vă atrage să o iubiți și să vă închinați lui.

Domnul Isus și îngerii voștri păzitori vor să vă ridicați mai presus de fermele, vitele și comorile voastre pământești, îndreptându-vă spre Împărăția cerurilor, spre o moștenire veșnică, o viață veșnică în Împărăția slavei. Îngerul a spus: „Trebuie să muriți față de această lume.” „Nu iubiți lumea, nici lucrurile din lume. Dacă cineva iubește lumea, dragostea Tatălui nu este în el.” (1 Ioan 2, 15)

Am văzut că, dacă bogăția s-ar dobândi prin providența lui Dumnezeu, nu ar fi păcat să o ai; și dacă s-ar ivi ocazii pentru a folosi aceste mijloace pentru înaintarea cauzei lui Dumnezeu, nu ar fi păcat să le ai. Însă, dacă se prezintă ocazii favorabile fraților pentru a-și folosi averea pentru înaintarea cauzei lui Dumnezeu și spre slava Sa, și ei nu fac acest lucru, vor greși. În timpul de probă, ceea ce a constituit o comoară pentru ei se va dovedi a fi ceva potrivnic. Atunci, toate ocaziile de a folosi viața spre slava lui Dumnezeu vor fi trecut și, într-un chin sufletesc teribil, ei își vor arunca bogățiile la cârtițe și lilieci. Aurul și argintul nu-i vor putea mântui în ziua aceea. Acestea vor cădea asupra lor ca o greutate zdrobitoare, pentru că va trebui să dea socoteală de isprăvnicia lor, de modul în care au folosit banii Domnului. Iubirea de sine i-a făcut să creadă că le-au aparținut lor, că ei puteau face ce doreau cu toți banii lor. Însă atunci ei vor simți, vor simți cu amar, și vor înțelege că banii, mijloacele pe care ei le-au avut, le-au fost doar împrumutate de Dumnezeu, pentru a-I fi înapoiate cu credincioșie și folosite pentru înaintarea cauzei Sale. Bogățiile lor i-au înșelat. Ei au considerat că sunt săraci și au trăit doar pentru ei înșiși, iar în cele din urmă vor descoperi că acea parte pe care trebuia să o folosească pentru cauza lui Dumnezeu constituie o teribilă povară pentru ei.

Îngerul lui Dumnezeu a spus: „Duceți totul la altar, să fie o jertfă vie, care se mistuie. La nevoie, legați totul cu funii, dacă nu puteți păstra acolo. Consacrați-vă rugăciunii. Țineți totul pe altar. Întăriți-vă prin puterea lui Dumnezeu.”„Vindeți tot ce aveți și dați milostenie. Faceți-vă rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoțul, și unde nu roade molia.” (Luca 12, 33.) „Nu vă strângeți comori pe pământ, unde le mănâncă moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții; ci strângeți-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile și rugina și unde hoții nu le sapă, nici nu le fură.” (Matei 6, 19.20.)

Am văzut că, dacă Dumnezeu v-ar fi dat mai multă bogăție, acest lucru v-ar fi umilit, pentru că ar fi pus asupra voastră mai multe obligații. Acolo unde se dă mult, chiar în cele ale lumii acesteia, se și cere mult. În vederea acestui principiu, voi trebuie să aveți caractere nobile, generoase. Căutați ocazii de a face bine cu ceea ce aveți. „Strângeți-vă comori în ceruri.”

Am văzut că nu mai puțin se cere de la creștini în ultima vreme să aibă un spirit de generozitate și să consacre Domnului o parte din venitul lor. Orice creștin adevărat a considerat aceasta un privilegiu, însă unii, care sunt creștini doar cu numele, au socotit aceasta o povară; harul și iubirea lui Dumnezeu nu au lucrat în ei niciodată fapte bune, căci, dacă s-ar fi petrecut acest lucru, ei ar fi făcut să înainteze cauza Mântuitorului lor. Însă creștinilor care trăiesc în timpul din urmă, care-L așteaptă pe Domnul lor, li se cere chiar mai mult decât atât -- Dumnezeu le cere să sacrifice.

Îngerul a spus: „Domnul Isus n-a lăsat urme strălucitoare pe care să mergeți. Pășiți îndeaproape pe urmele Lui. Trăiți o viață de tăgăduire de sine, de sacrificiu de sine, ca a Lui, și veți moșteni împreună cu El cununa slavei.”