Stimate frate și soră A., Dumnezeu a găsit de cuviință, în bunătatea Sa, să-mi dea o viziune în acest loc; și, printre diferite lucruri care mi-au fost arătate, au fost câteva referitoare la voi. Am văzut că nu era totul în ordine cu privire la voi. Vrăjmașul a căutat să vă distrugă și s-a străduit să-i influențeze și pe alții prin voi. Am văzut că amândoi vă luați o poziție înălțată pe care Dumnezeu nu v-a desemnat-o niciodată și că voi doi vă considerați cu mult mai avansați decât poporul lui Dumnezeu. V-am văzut privind la Battle Creek cu gelozie și suspiciune. V-ați amestecat mâinile și le-ați modelat faptele și acțiunile după ceea ce voi considerați că ar fi bine. Vă amestecați în lucruri mărunte pe care nu le înțelegeți, cu care nu aveți câtuși de puțin de-a face și care nu vă privesc nicidecum. Dumnezeu le-a încredințat slujitorilor Săi lucrarea din Battle Creek. El a așezat povara lucrării asupra lor. Îngeri ai lui Dumnezeu au misiunea de a supraveghea lucrarea; iar dacă aceasta nu merge bine, cei care sunt în capul lucrării vor fi îndreptați, iar lucrurile vor merge înainte după rânduiala stabilită de Dumnezeu, fără amestecul unuia sau altuia.
Am văzut că Dumnezeu dorește ca voi să vă îndreptați atenția către voi înșivă. Cercetați-vă motivele. Vă înșelați cu privire la voi înșivă. Aveți o aparență de umilință, și acest lucru are influență asupra altora și îi face să creadă că sunteți mult avansați în viața creștină; însă, dacă se atinge cineva de ideile dragi vouă, eul se înalță pe dată și dați pe față un spirit plin de ambiție, încăpățânat. Acest lucru este o dovadă sigură că nu aveți adevărata umilință.
Am văzut că aveți idei greșite, prin care provocați suferințe corpului vostru, lipsindu-vă de mâncare hrănitoare. Acest lucru îi determină pe unii din biserică să considere că Dumnezeu este în mod sigur cu voi, căci altfel n-ați face atâtea sacrificii, n-ar exista o asemenea tăgăduire de sine la voi. Dar am văzut că nici unul din aceste lucruri nu vă face să fiți mai sfinți. Păgânii fac toate aceste lucruri, însă nu primesc nici o răsplată. În ochii lui Dumnezeu, un duh zdrobit și smerit este de mare preț. Am văzut că vederile voastre cu privire la aceste lucruri sunt greșite și că priviți mereu asupra bisericii și îi urmăriți pe toți, dând atenție lucrurilor mici, neînsemnate, când de fapt atenția voastră ar trebui să fie îndreptată spre cele ce interesează propriul vostru suflet. Dumnezeu nu a așezat sarcina turmei Sale asupra voastră. Voi socotiți că biserica este vinovată, pentru că nu vede lucrurile așa cum le vedeți voi și pentru că nu urmează același curs rigid pe care voi considerați că trebuie să-l urmeze. Am văzut că vă înșelați cu privire la datoria voastră și datoria altora. Unii au ajuns la extreme în dietă. Ei au apucat pe o cale rigidă și au trăit într-un mod atât de sărăcăcios, încât sănătatea lor a avut de suferit, boala a pătruns adânc în organismul lor, iar templul lui Dumnezeu a fost slăbit.
Am fost îndreptată înapoi, spre experiența noastră din Rochester, New York. Am văzut că, pe când trăiam acolo, n-am mâncat alimente hrănitoare așa cum ar fi trebuit, iar boala ne-a condus aproape de mormânt. Am văzut că, așa cum Dumnezeu dă prea iubiților Săi somnul, la fel dorește să le pună la dispoziție hrana potrivită pentru a le da putere. Motivul pe care îl avusesem noi era unul curat de a economisi bani, astfel ca revista noastră să poată fi susținută. Noi eram săraci. Am văzut atunci că greșeala era la biserică. Cei care aveau mijloace erau lacomi și egoiști. Dacă aceștia și-ar fi făcut partea, povara ne-ar fi fost ușurată; însă, deoarece unii nu și-au făcut partea lor, noi am fost împovărați, iar alții au dus-o ușor. Am văzut că Dumnezeu nu cere nimănui să practice o economie atât de strictă, încât să slăbească sau să vatăme templul lui Dumnezeu. În Cuvântul Său există îndatoriri și cerințe pentru a umili biserica și a-i determina să-și smerească sufletul, dar nu este nevoie să porți poveri sau să născocești datorii care să chinuiască trupul pentru a-l face să se umilească. Toate acestea sunt în afara Cuvântului lui Dumnezeu.
Timpul de probă este chiar în fața noastră; și atunci, împrejurări aspre vor cere poporului lui Dumnezeu tăgăduire de sine și să mănânce doar atât cât să întrețină viața; însă Dumnezeu ne va pregăti pentru acel timp. În acel ceas înfricoșător, nevoia noastră va fi ocazia lui Dumnezeu de a ne da din puterea Lui și de a-Și susține poporul. Însă acum, Dumnezeu le cere să lucreze cu mâinile lor, ceea ce este bine, și să pună deoparte după cât le-a dăruit El și să-și facă partea lor în susținerea cauzei adevărului. Aceasta este o datorie mai ales a acelora care nu sunt chemați să lucreze în mod special prin propovăduirea cuvântului și a învățăturii, să-și consacre timpul pentru a proclama calea vieții și a mântuirii.
Cei care lucrează cu mâinile lor trebuie să se alimenteze, să-și mențină puterea pentru a împlini această lucrare și, de asemenea, și cei care lucrează în propovăduirea cuvântului și a învățăturii trebuie să-și fortifice puterea; deoarece Satana și îngerii cei răi se războiesc împotriva lor pentru a-i doborî, slăbindu-le puterea. Ei ar trebui să-și odihnească trupul și mintea de munca obositoare, atunci când pot face acest lucru, și ar trebui să mănânce alimente hrănitoare, care să-i fortifice; pentru că va trebui să pună la lucru toată energia pe care o au. Am văzut că nimeni din poporul lui Dumnezeu nu aduce slavă Creatorului provocându-și singur un timp de strâmtorare. Va veni un timp, iar El îi va pregăti pentru acel conflict înfricoșător.
Am văzut că vederile voastre cu privire la carnea de porc (Această mărturie deosebită a fost scrisă la data de 21 octombrie 1858, cu aproape cinci ani înainte de marea viziune din 1863 prin care a fost dată lumina cu privire la reforma sanitară. Când a sosit timpul potrivit, subiectul a fost dat într-un astfel de mod încât să miște poporul nostru. Cât de minunată este înțelepciunea și bunătatea lui Dumnezeu! Ar fi la fel de greșit cum s-a pus problema cărnii de porc în 1858, a zori acum chestiunile legate de lapte, sare și zahăr. (J.W. notă la ediția a 2-a.)) nu ar fi vătămătoare dacă le-ați aplica și voi înșivă; însă, după judecata și părerea voastră, ați făcut din această chestiune un test, iar faptele voastre v-au arătat limpede poziția în această privință. Dacă Dumnezeu ar cere poporului Său să se abțină de la consumarea cărnii de porc, atunci El i-ar convinge în această privință. El este atât de binevoitor să le arate copiilor Săi sinceri care este datoria lor, tot așa cum este gata să arate care le este datoria acelor persoane asupra cărora El nu a așezat povara lucrării Sale. Dacă este datoria bisericii de a se abține de la carnea de porc, Dumnezeu va descoperi acest lucru la mai mulți decât doi sau trei. El Își va învăța biserica cu privire la datoria pe care o are.
Dumnezeu conduce un popor, nu câțiva indivizi separat, câțiva aici, câțiva acolo, unul crezând un lucru, iar altul un alt lucru. Îngerii lui Dumnezeu îndeplinesc lucrarea încredințată lor. Al treilea înger conduce și curățește un popor, și acesta ar trebui să meargă înainte, împreună cu El, în unitate. Unii aleargă înaintea îngerilor care conduc poporul Său; însă ei trebuie să se dea înapoi la fiecare pas pe care îl fac și să meargă încet, nu mai repede decât îi conduc îngerii. Am văzut că îngerii lui Dumnezeu conduc poporul Său nu mai repede decât pot ei primi și acționa conform adevărurilor importante care le sunt transmise. Însă unele spirite neastâmpărate nu fac mai mult de jumătate din lucrarea pe care o au de făcut. Și când îngerul îi conduce, ei se agită pentru ceva nou, se grăbesc fără a avea călăuzirea divină și astfel aduc confuzie și discordie între rânduri. Ei nu vorbesc și nu acționează în armonie cu cerințele corpului. Am văzut că voi amândoi trebuie să ajungeți degrabă în punctul în care să vă doriți să vă lăsați conduși, în loc de a dori să conduceți, căci, de nu, Satana va pătrunde și vă va conduce pe calea sa, pentru a-i urma sfatul. Unii privesc la ideile voastre fixe și le socotesc o dovadă de umilință. Ei sunt înșelați. Voi amândoi ar trebui să vă pocăiți.
Frate A., tu ești din fire ascuns și lacom. Dai zecime din izmă și chimen, dar neglijezi lucrurile mai importante. Când tânărul bogat a venit la Isus și a întrebat ce trebuie să facă pentru a avea viață veșnică, Isus i-a spus să țină poruncile. El a afirmat că le ținuse. Atunci Isus i-a spus: „Îți lipsește un lucru: Du-te de vinde ce ai, dă la săraci și vei avea o comoară în ceruri.” Urmarea a fost că tânărul a plecat întristat pentru că avea multe bogății. Am văzut că aveți idei greșite. Dumnezeu cere ca poporul Său să facă economie, însă unii au mărit așa de mult economia, încât au transformat-o în sărăcie. Aș dori să puteți vedea cazul vostru așa cum este el de fapt. Voi nu posedați adevăratul spirit de sacrificiu care este acceptat de Dumnezeu. Voi priviți la alții, îi urmăriți și, dacă nu urmează aceeași cale rigidă ca voi, nu puteți face nimic pentru ei. Sufletele voastre se veștejesc sub influența distrugătoare a propriilor voastre greșeli. Vă conduce un spirit fanatic, pe care voi îl luați drept Duhul lui Dumnezeu. Voi vă înșelați. Nu puteți aduce o mărturie clară, convingătoare. Mărturia voastră este mieroasă; însă, când cineva vă mustră greșelile, ce repede se ridică eul! Spiritele voastre nu sunt umilite. Voi aveți o lucrare de făcut.... Asemenea fapte, un asemenea spirit este roada greșelilor voastre, urmarea fixării judecății și a ideilor voastre ca regulă pentru alții chiar și în dreptul acelora pe care Dumnezeu i-a chemat în câmp. Voi amândoi ați trecut dincolo de limită.
Am văzut că voi gândiți despre acesta și acela că sunt chemați să lucreze în câmp, când de fapt voi nu știți nimic cu privire la acest subiect. Nu puteți citi inima. Dacă v-ați fi adăpat adânc din adevărul soliei celui de-al treilea înger, nu v-ați mai simți așa de îndreptățiți să spuneți cine este chemat de Domnul Isus și cine nu este. Faptul că cineva poate să se roage și să vorbească bine nu este o dovadă că Dumnezeu l-a chemat. Fiecare are o anumită influență, și această influență trebuie să vorbească în favoarea lui Dumnezeu; însă chestiunea dacă acesta sau acela trebuie să-și consacre timpul spre a lucra pentru suflete este de cea mai mare importanță și nimeni în afară de Dumnezeu nu poate decide cine se poate angaja în această lucrare solemnă. Erau mulți oameni buni pe vremea apostolilor, bărbați care se puteau ruga cu putere și puteau vorbi la subiect; și, cu toate acestea, apostolii, care aveau putere asupra duhurilor necurate și erau în stare să-i vindece pe cei bolnavi, nu au îndrăznit doar cu înțelepciunea lor să pună deoparte pe unul dintre aceștia pentru sfânta lucrare de a fi port-vocea lui Dumnezeu. Ei au așteptat dovada de netăgăduit a manifestării Duhului Sfânt. Am văzut că Dumnezeu a pus asupra slujitorilor Săi aleși datoria de a decide cine este potrivit pentru lucrarea sfântă; și, în unire cu biserica și având dovada evidentă a Duhului Sfânt, ei hotărau cine trebuie să meargă și cine nu este potrivit să meargă. Am văzut că, dacă s-ar lăsa pe seama câtorva persoane de ici și de colo să decidă cine corespunde pentru această măreață lucrare, urmarea ar fi confuzia și tulburarea.
Dumnezeu a arătat în mod repetat că nu ar trebui încurajate pentru lucrare persoane pentru care nu există dovada de netăgăduit a faptului că El i-a chemat. Dumnezeu nu va încredința povara turmei Sale unor persoane necalificate. Cei pe care Dumnezeu îi cheamă trebuie să fie oameni cu o adâncă experiență, oameni încercați și cu o judecată sănătoasă, oameni care vor îndrăzni să mustre păcatul în spiritul blândeții, oameni care înțeleg cum trebuie să hrănească turma. Dumnezeu cunoaște inima și știe pe cine să aleagă. Fratele și sora A. pot decide în această privință, însă pot fi cu totul greșiți. Judecata voastră este nedesăvârșită și poate că nu există o dovadă în această privință. Am văzut că voi vă îndepărtați mereu de biserică; și dacă veți continua să faceți astfel, veți ajunge suficient de departe, căci Dumnezeu vă va lăsa să plecați și să suferiți consecințele propriei voastre căi.
Acum Dumnezeu vă cheamă să vă îndreptați, să vă examinați motivele și să vă mișcați în același ritm cu poporul lui Dumnezeu. Manssville, New York, 21 octombrie 1858.