Am văzut că unii s-au scuzat că nu pot contribui la lucrarea lui Dumnezeu deoarece au datorii. Dacă și-ar fi examinat îndeaproape propriile lor inimi, ei ar fi descoperit că egoismul a fost motivul adevărat pentru care nu au adus daruri de bunăvoie Domnului. Unii vor avea întotdeauna datorii. Datorită lăcomiei lor, mâna lui Dumnezeu nu va fi cu ei pentru a le binecuvânta întreprinderile. Ei iubesc această lume mai mult decât iubesc adevărul. Ei nu corespund și nu sunt pregătiți pentru Împărăția lui Dumnezeu.
Dacă apare vreun model nou în țară, oamenii care susțin a crede adevărul găsesc căi și mijloace spre a investi în întreprinderea lor. Dumnezeu cunoaște fiecare inimă. Orice motiv egoist este cunoscut și El îngăduie anumite împrejurări prin care sunt puse la încercare inimile celor care pretind că sunt poporul Său, pentru ca ei să fie puși la probă în vederea dezvoltării caracterului lor. În anumite cazuri, Domnul le îngăduie oamenilor să meargă mai departe pe calea aleasă de ei și să ajungă la eșec total. Mâna Lui este împotriva lor pentru a le dezamăgi speranțele și a împrăștia ce au adunat. Cei care sunt interesați în mod real de cauza lui Dumnezeu și sunt dispuși să riște ceva pentru avansarea acesteia vor considera aceasta o investiție sigură. Unii vor avea de o sută de ori mai mult în lumea aceasta, iar în lumea viitoare, viață veșnică. Însă nu toți vor primi de o sută de ori mai mult în lumea aceasta pentru că nu pot duce atât. Dacă li s-ar încredința atât de mult, ar deveni ispravnici neînțelepți. Domnul le reține acest lucru pentru binele lor; însă comoara lor din ceruri va fi sigură. Cu cât mai bună este o investiție de felul acesta!
Dorința pe care o au unii dintre frații noștri de a câștiga repede bani îi conduce să se angajeze în noi întreprinderi și să investească mijloace în acestea, însă, adesea, așteptările lor de a face bani nu sunt realizate. Ei ascund ceea ce ar fi putut folosi în lucrarea lui Dumnezeu. Aceste noi întreprinderi constituie o nechibzuință. Totuși, mulți nu iau învățăminte, neîmpotrivindu-se unor asemenea lucruri pe care le fac, având de atâtea ori înaintea lor exemplul altora care au făcut investiții și au ajuns la eșec total. Satana îi ispitește mai departe și îi face să se îmbete dinainte cu gândul câștigului. Iar când speranțele li se năruie, ei trec prin multe descurajări, ca urmare a aventurilor lor neînțelepte. Dacă banii sunt pierduți, persoana privește la acest lucru ca la o nenorocire ce a venit asupra lui însuși și o socotește pierderea lui. Însă el trebuie să-și aducă aminte că administrează bunuri ce aparțin altcuiva, că el este doar un ispravnic și că Dumnezeu este dezonorat prin gospodărirea neînțeleaptă a acelor bunuri care ar fi putut fi folosite pentru înaintarea cauzei adevărului prezent. În ziua socotelilor, ispravnicul necredincios trebuie să dea socoteală de isprăvnicia lui.