Mărturii pentru comunitate, vol. 1

Capitolul 49

Consacrare deplină

[AUDIO]

Stimate frate și soră K., În ultima vreme, mi-au fost arătate câteva lucruri legate de familia voastră. Domnul are gânduri pline de îndurare cu privire la voi și nu vă va părăsi dacă voi nu Îl veți părăsi. L. și M. sunt într-o stare de căldicel. Ei trebuie să se trezească și să facă eforturi în ce privește mântuirea, căci, dacă nu, vor pierde viața veșnică. Ei trebuie să simtă o responsabilitate în mod personal și să aibă o experiență pentru ei înșiși. Ei au nevoie de lucrarea Duhului Sfânt în inimă, care îi va călăuzi să iubească și să prefere să fie în mijlocul poporului lui Dumnezeu, mai presus de orice altceva, și să se despartă de aceia care nu iubesc lucrurile spirituale. Domnul Isus cere un sacrificiu complet, o consacrare deplină. L. și M., voi nu ați realizat faptul că Dumnezeu cere de la voi sentimente neîmpărțite. Voi ați pretins că sunteți sfinți, dar ați coborât la nivelul de jos al vieții spirituale. Vouă vă place societatea tinerilor care nu au nici o considerație pentru adevărurile sacre pe care voi pretindeți că le susțineți. Voi nu v-ați deosebit de cei cu care v-ați întovărășit și ați fost mulțumiți cu acel fel de religie prin care să fiți plăcuți tuturor, fără să vă atragă critica nimănui.

Domnul Hristos cere totul. Sacrificiul Său a fost prea scump, prea mare, și nu ne poate cere mai puțin decât totul. Credința noastră sfântă strigă: despărțire. Noi nu trebuie să fim ca lumea sau cum sunt creștinii morți, împietriți. „Să vă schimbați prin înnoirea minții voastre.” (Romani 12, 2.) Aceasta este o cale a tăgăduirii de sine. Iar atunci când gândiți că această cale este prea strâmtă, că este nevoie de mult prea multă tăgăduire de sine pe această cale îngustă, când spuneți: Ce greu este să renunți la tot, puneți-vă această întrebare: „La ce a renunțat Domnul Hristos pentru mine?” Această întrebare pune în umbră tot ce am putea numi tăgăduire de sine. Priviți la El în grădină, când sudoarea Lui se transforma în picături mari de sânge. Un înger este trimis din ceruri pentru a-L întări pe Fiul lui Dumnezeu. Urmați-L pe calea spre sala de judecată, în timp ce este ridiculizat, batjocorit și insultat de acea gloată înfuriată. Priviți-L când este îmbrăcat cu haina aceea veche, regească, de purpură. Ascultați glumele grosolane și batjocura crudă. Priviți cum Îi așează pe acea frunte nobilă cununa de spini, apoi cum Îi pun trestia, cum fac ca spinii să-I pătrundă în tâmple și din fruntea aceea sfântă să țâșnească sângele. Ascultați gloata aceea nelegiuită strigând cu nerăbdare și cerând sângele Fiului lui Dumnezeu. El este dat în mâinile lor, iar ei Îl conduc pe nobilul suferind, palid, slăbit, leșinând, spre locul de răstignire. Este întins pe crucea de lemn, iar cuiele pătrund în fragilele Lui mâini și picioare. Priviți-L cum atârnă pe cruce, în acele ceasuri înspăimântătoare, când îngerii își acoperă fețele ca să nu vadă scena aceea de nesuportat, iar soarele nu mai vrea să lumineze, refuzând parcă să privească. Gândiți-vă la aceste lucruri și apoi întrebați-vă: Este calea prea strâmtă? Nu, nu.

Într-o viață împărțită, în care puneți doar jumătate de inimă, veți găsi îndoială și întuneric. Nu vă veți putea bucura nici de mângâierea pe care o aduce religia, nici de pacea pe care o dă lumea. Nu vă așezați pe scaunul comod al lui Satana, care spune: „Fă puțin”, ci treziți-vă și țintiți spre standardul cel înalt la care aveți privilegiul să ajungeți. Este un privilegiu binecuvântat să renunți la tot pentru Hristos. Nu priviți la viețile altora pentru a-i imita, căci nu vă veți ridica mai sus. Aveți un singur model adevărat, care nu dă greș. Sigur este să-L urmați doar pe Hristos. Hotărâți-vă să-i părăsiți pe cei care au ca principiu lenevia spirituală și mergeți înainte, spre a atinge înălțimea caracterului creștin. Formați-vă un caracter pentru ceruri. Nu dormiți în post. Preocupați-vă cu sinceritate și credincioșie de propriul vostru suflet.

Voi îngăduiți un rău care amenință să vă distrugă spiritualitatea. Acesta va eclipsa toată frumusețea și interesul pentru paginile sfinte. Pasiunea pentru cărțile de povești, basme și altfel de lecturi nu are nici o influență spre bine asupra minții care este în vreun fel consacrată în serviciul lui Dumnezeu. Aceasta produce o emoție falsă, nesănătoasă, aprinde imaginația, mintea devine inactivă și se descalifică pentru orice fel de exercițiu spiritual. Aceasta lipsește sufletul de rugăciune și dragoste pentru lucrurile spirituale. Lectura care aruncă lumină asupra Cărții Sacre și vă stârnește dorința și sârguința de a o studia nu este periculoasă, ci benefică. Mi-ați fost înfățișați având privirea întoarsă de la Cartea Sfântă și fixată în mod intenționat asupra cărților de senzație, care reprezintă moarte pentru religie. Cu cât veți cerceta Scripturile mai des, mai cu sârguință, ele vor apărea în ochii voștri mai frumoase și veți avea tot mai puțin gust pentru lectura ușoară! Studiul zilnic al Scripturii va avea o influență sfințitoare asupra minții. Veți respira o atmosferă cerească. Legați-vă inima de această prețioasă carte. La nevoie se va dovedi un bun prieten și călăuză.

În viața voastră, ați avut în vedere diferite obiective și cât de doritori și perseverenți ați fost ca să atingeți aceste obiective! Ați tot calculat și plănuit, până când ceea ce ați anticipat s-a realizat. Acum aveți în fața voastră un obiectiv demn de un efort perseverent, neobosit, de o viață întreagă. Acesta este mântuirea sufletului vostru, viața veșnică. Și aceasta cere tăgăduire de sine, sacrificiu și studiu atent. Trebuie să fiți curățiți. Vă lipsește influența mântuitoare a Duhului lui Dumnezeu. Vă amestecați printre tovarășii voștri și uitați că purtați Numele lui Hristos. Acționați și vă îmbrăcați ca și ei.

Sora K., am văzut că ai o lucrare de făcut. Mândria ta trebuie să moară, iar interesul tău trebuie să se îndrepte cu totul spre adevăr. Destinul tău veșnic depinde de cursul pe care îl urmezi acum. Dacă vrei să dobândești viața veșnică, trebuie să trăiești pentru ea și să îți tăgăduiești eul. Ieși din lume și desparte-te de ea. Viața ta să fie marcată de cumpătare, veghere și rugăciune. Îngerii veghează dezvoltarea caracterului și cântăresc valoarea morală. Toate cuvintele și faptele noastre sunt trecute în revistă înaintea lui Dumnezeu. Trăim un timp solemn, înfricoșător. Speranța vieții veșnice nu trebuie tratată cu ușurință; aceasta trebuie rezolvată între tine și Dumnezeu. Unii se bazează pe judecata și experiența altora, în loc să facă efortul de a-și cerceta cu atenție inimile, și vor trece astfel luni și ani de zile fără ca ei să aibă mărturia Duhului lui Dumnezeu sau să aibă dovada acceptării lor. Ei se înșeală singuri. Au o pretinsă speranță, însă le lipsește calificarea esențială a unui creștin. Întâi trebuie să se producă o lucrare deplină asupra inimii, apoi obiceiurile lor vor deveni nobile, înălțătoare, ca ale unor urmași demni ai lui Hristos. Pentru a ne trăi credința, avem nevoie de efort și curaj moral.

Poporul lui Dumnezeu este deosebit. Spiritul lui nu se poate amesteca cu spiritul și influența lumii. Nu ar trebui să porți numele de creștin dacă nu ești demn de el. Nu face doar declarații în legătură cu credința ta. Nu te amăgi în această problemă atât de importantă. Examinează foarte bine temelia nădejdii tale. Tratează cinstit cu propriul tău suflet. O nădejde închipuită nu te va mântui niciodată. Ai luat în calcul prețul? Mă tem că nu. Hotărăște-te acum dacă Îl vei urma pe Hristos, oricât ar costa. Nu poți face acest lucru și să te bucuri totuși de societatea acelora care nu acordă atenție lucrurilor sfinte. Duhurile care vă stăpânesc nu se pot amesteca, așa cum nu se poate amesteca uleiul cu apa.

Nu este puțin lucru să fii copil al lui Dumnezeu și moștenitor împreună cu Hristos. Dacă acesta este privilegiul tău, vei cunoaște părtășia suferințelor lui Hristos. Dumnezeu privește la inimă. Am văzut că trebuie să-l cauți cu seriozitate și să ridici standardul credinței mai sus, căci, dacă nu, cu siguranță vei pierde viața veșnică. Poate îți pui întrebarea: A văzut sora White acest lucru? Da; și am încercat să ți-l pun înainte ca să simți și tu ce am simțit eu. Fie ca Domnul să te ajute să dai atenție acestor lucruri.

Stimate frate și soră, vegheați cu grijă stăruitoare asupra copiilor voștri. Spiritul și influența lumii distrug orice dorință pe care o au de a fi adevărați creștini. Fie ca influența voastră să-i determine să iasă din tovărășiile în care nu există interes pentru lucrurile religioase. Ei trebuie să facă un sacrificiu dacă vor să câștige cerul în cele din urmă.