Mi-au fost arătate nenorociri mari abătându-se asupra țării, nenorociri pe care noi nu le-am avut până acum. Am auzit gemete și strigăte de groază și am văzut grupuri mari implicate în luptă activă. Am auzit huruitul trenului, zăngănitul armelor, luptele directe, gemetele și rugăciunile muribunzilor. Pământul era acoperit cu răniți și morți. Am văzut familii nenorocite, deznădăjduite, nevoi apăsătoare în multe cămine. Chiar și acum, multe familii suferă lipsuri mari, însă acestea vor crește tot mai mult. Fețele multora erau istovite, palide și epuizate de foamete.
Mi-a fost arătat că poporul lui Dumnezeu trebuie să fie strâns unit în legăturile părtășiei și iubirii creștine. Numai Dumnezeu poate fi scutul și tăria noastră în această perioadă de calamități ce se abat asupra națiunii noastre. Poporul lui Dumnezeu trebuie să se trezească. Ocaziile lor de a răspândi adevărul trebuie să fie folosite, căci nu vor dura mult. Mi-au fost arătate nenorocirile, haosul și foametea din țară. Satana caută acum să țină poporul lui Dumnezeu în stare de inactivitate, să-l rețină să-și facă partea în răspândirea adevărului, pentru ca, la sfârșit, când vor fi cântăriți, să fie găsiți necorespunzători.
Poporul lui Dumnezeu trebuie să primească această avertizare și să deosebească semnele timpului. Semnele venirii lui Isus sunt prea evidente pentru a fi puse la îndoială și, în vederea acestor lucruri, toți aceia care susțin că sunt de partea adevărului trebuie să fie implicați în mod activ în predicare. Dumnezeu cheamă pe toți, atât pe predicatori, cât și poporul, să se trezească. Tot cerul este în mișcare. Scenele istoriei pământului se vor încheia în curând. Trăim primejdiile timpului sfârșitului acestui pământ. În fața noastră sunt necazuri și mai mari și, cu toate acestea, noi nu ne-am trezit. Această lipsă de activitate și seriozitate în lucrarea lui Dumnezeu este înspăimântătoare. Această toropeală de moarte este de la Satana. El stăpânește mințile păzitorilor neconsacrați ai Sabatului și îi determină să fie invidioși unul pe celălalt, căutători de greșeli și să critice. Lucrarea sa specială este aceea de a dezbina inimile, astfel ca păzitorii neconsacrați ai Sabatului să nu poată avea influență, tărie, iar timpul lor atât de prețios să fie ocupat cu fel de fel de lucruri neînsemnate, când, de fapt, acesta ar trebui petrecut în a proclama adevărul necredincioșilor.
Mi-a fost arătat că poporul lui Dumnezeu așteaptă să aibă loc unele schimbări, să fie luat în stăpânire de o putere de neînfrânt. Însă vor fi dezamăgiți pentru că sunt pe o cale greșită. Ei trebuie să acționeze, să se implice ei înșiși în lucrare și să strige cu stăruință către Dumnezeu pentru a dobândi o cunoaștere reală a propriei lor stări. Scenele care trec prin fața noastră sunt de o măreție suficientă pentru a ne determina să ne trezim și să vestim adevărul inimilor acelora care vor asculta. Secerișul pământului este aproape copt.
Mi-a fost arătat cât este de important ca pastorii care se angajează în această lucrare solemnă, plină de responsabilitate, de proclamare a întreitei solii îngerești, să fie cinstiți. Domnul nu este limitat la mijloace sau instrumente cu care să-Și facă lucrarea. El poate vorbi oricând, prin oricine dorește, iar Cuvântul Său este plin de putere și va îndeplini lucrarea desemnată acolo unde este rostit. Însă, dacă adevărul nu a sfințit, nu a curățit mâinile și inimile aceluia care slujește în lucrurile sfinte, acesta este predispus să vorbească potrivit cu experiența lui nedesăvârșită; și când vorbește de la el însuși, după hotărârile judecății sale nesfințite, atunci sfatul care vine prin el nu este de la Dumnezeu, ci de la el însuși. Așa după cum cel chemat de Dumnezeu este chemat să fie sfânt, tot așa cel care este aprobat și pus deoparte între oameni trebuie să prezinte dovada chemării sale sfinte și să arate, în ceea ce vorbește și în comportamentul său, că este credincios Aceluia care l-a chemat.
Cei care predică adevărul au necazuri mari, dar nu sunt sfințiți prin el și, de asemenea, pentru aceia care consimt să-i primească și să-i mențină pe cei nesfinți pentru a le sluji prin cuvânt și învățătură. Sunt tulburată cu privire la poporul lui Dumnezeu care pretinde a crede adevărul solemn, important, căci știu că mulți dintre ei nu sunt convertiți și nu au fost sfințiți prin adevăr. Oamenii pot afla adevărul și pot fi în cunoștință de tot adevărul și, cu toate acestea, să nu știe nimic despre puterea evlaviei. Toți aceia care predică adevărul nu vor fi mântuiți prin aceasta. Îngerul a spus: „Curățiți-vă, voi care purtați vasele Domnului.”
A sosit timpul când cei care-L caută pe Domnul pentru viața lor prezentă și viitoare trebuie să se încreadă în El și numai în El. Toți cei care susțin că sunt evlavioși trebuie să aibă o experiență proprie. Îngerul raportor înregistrează cu credincioșie cuvintele și faptele poporului lui Dumnezeu. Îngerii urmăresc dezvoltarea caracterului și cântăresc valoarea morală. Cei care pretind a crede adevărul trebuie să fie ei înșiși drepți, cinstiți și să-și exercite toată influența în vederea iluminării și câștigării altora de partea adevărului. Cuvintele și faptele lor sunt canale prin care principiile curate ale adevărului și sfințirii sunt transmise lumii. Ei sunt sarea pământului și lumina lumii. Am văzut că, dacă vom privi spre ceruri, vom vedea lumină și pace, însă, dacă vom privi spre lume, vom vedea că în curând va dispărea orice cale de scăpare și toate lucrurile bune vor pieri în curând. Nu avem nici un alt ajutor în afară de Dumnezeu; în această stare de confuzie a pământului, noi putem fi liniștiți, puternici și în siguranță doar în tăria credinței vii; și nu vom putea avea pace decât dacă ne vom găsi odihna în Dumnezeu și vom aștepta mântuirea Sa.
Asupra noastră strălucește o lumină mai mare decât a strălucit asupra părinților noștri. Noi nu putem fi acceptați sau onorați de Dumnezeu, aducând aceeași slujire sau făcând aceleași fapte pe care le-au făcut înaintașii noștri. Putem fi acceptați și binecuvântați de Dumnezeu așa cum au fost ei. Noi trebuie să imităm credincioșia și zelul lor, să îmbunătățim lumina pe care o avem, așa cum ei au îmbunătățit-o pe a lor, și să lucrăm așa cum ar fi lucrat ei dacă ar fi trăit în zilele noastre.
Noi trebuie să umblăm în lumina care strălucește asupra noastră, căci, dacă nu, această lumină va deveni întuneric. Dumnezeu cere de la noi să dovedim lumii, în caracter și fapte, acea măsură a spiritului de unitate și unire care este în acord cu adevărurile sacre pe care le susținem și cu spiritul acelor profeții care se împlinesc în aceste timpuri de pe urmă. Adevărul care a ajuns la înțelegerea noastră și lumina care a strălucit asupra sufletului ne va judeca și condamna, dacă ne întoarcem fața de la ele și refuzăm să ne lăsăm conduși de ele.
Ce aș putea spune pentru a trezi rămășița poporului lui Dumnezeu? Mi-a fost arătat că în fața noastră sunt scene înspăimântătoare; Satana și îngerii lui își adună toate puterile împotriva poporului lui Dumnezeu. El știe că, dacă ei dorm puțin mai mult, el este sigur de ei, căci nimicirea lor este astfel sigură. Avertizează pe toți cei care poartă Numele lui Hristos să se cerceteze îndeaproape și să facă o totală și deplină mărturisire a greșelilor lor, pentru ca acestea să poată merge înaintea lor la judecată și pentru ca îngerul raportor să poată scrie iertat în dreptul numelor lor. Fratele meu, sora mea, dacă aceste clipe de har nu sunt folosite, nu veți avea nici o scuză. Dacă nu faceți eforturi speciale pentru a vă trezi, dacă nu veți dovedi zel în a vă pocăi, aceste clipe de aur vor trece în curând și veți fi căutați și găsiți necorespunzători! Atunci strigătele voastre în agonie nu vor folosi la nimic. Atunci se vor împlini cuvintele Domnului: „Fiindcă Eu te chem și voi vă împotriviți, fiindcă Îmi întind mâna și nimeni nu ia seama, fiindcă lepădați toate sfaturile Mele și nu vă plac mustrările Mele, de aceea Eu voi râde când veți fi în vreo nenorocire, Îmi voi bate joc de voi când vă va apuca groaza ca o furtună și când vă va învălui nenorocirea ca un vârtej, când va da peste voi necazul și strâmtorarea. Atunci Mă vor chema și nu le voi răspunde, Mă vor căuta și nu Mă vor găsi. Pentru că au urât știința și n-au ales frica Domnului, pentru că n-au iubit sfaturile Mele și au nesocotit toate mustrările Mele. De aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor și se vor sătura cu sfaturile lor. Căci împotrivirea proștilor îi ucide și liniștea nebunilor îi pierde; dar cel ce Mă ascultă va locui fără grijă, va trăi liniștit și fără să se teamă de vreun rău.” (Proverbe 1, 24-33.)