Mărturii pentru comunitate, vol. 1

Capitolul 101

Lucrul și distracțiile

[AUDIO]

Stimate frate F., Mintea mea s-a îndreptat în special asupra unui punct sau chiar două. Când scriu scrisori la care mă gândesc noapte de noapte, consider atunci că este timpul să expun convingerile mele cu privire la datorie. Când mi-a fost arătat că doctorul E. a greșit în anumite lucruri cu privire la instrucțiunile pe care le-a dat pacienților săi, am văzut că tu ai primit aceleași idei în multe lucruri și că va veni timpul când tu vei vedea corect lucrurile în acea privință. Este vorba despre lucru și distracție. Mi-a fost arătat că s-ar putea dovedi mult mai folositor pentru cei mai mulți dintre pacienți să le fie îngăduită o muncă ușoară, și chiar să li se ceară aceasta, decât să fie îndemnați să rămână inactivi și leneși. Dacă puterea voinței va fi ținută activă pentru a trezi capacitățile adormite, acest lucru va fi cel mai mare folos pentru redobândirea sănătății. Îndepărtați orice fel de muncă de la cei care au fost suprasolicitați toată viața și, în nouă cazuri din zece, schimbarea se va dovedi vătămătoare. Acest lucru s-a dovedit adevărat în cazul soțului meu. Mi-a fost arătat că mișcarea fizică în aer liber este cu mult mai mult de preferat celei într-un spațiu închis; însă, dacă acest lucru nu se poate, o ocupație ușoară în casă va ocupa și distrage mintea și o va împiedica să zăbovească asupra simptomelor și micilor suferințe și, de asemenea, va preveni starea de nostalgie.

Am văzut că acest sistem de a nu face nimic, s-a dovedit a fi cel mai mare blestem pentru soția ta și pentru soțul meu. Dumnezeu a dat o ocupație primei perechi în Eden pentru că El a știut că ei vor fi mai fericiți dacă vor fi ocupați. După cele care mi-au fost arătate, acest sistem de a nu face nimic constituie un blestem pentru suflet și pentru trup. O ocupație ușoară nu va solicita și nu va împovăra mintea și puterile mai mult decât o fac distracțiile. Cei bolnavi ajung adesea acolo unde țintesc prin sentimentele lor slăbite și gândesc că sunt cu totul incapabili de a face ceva, pe când, dacă și-ar deștepta voința și și-ar impune ei înșiși să efectueze o anumită măsură de muncă fizică în fiecare zi, ar fi cu mult mai fericiți și s-ar face bine mai repede. Voi reveni mai amănunțit asupra acestui punct în cele ce urmează.

Am înțeles dintr-un ziar recent din Rochester că jocul de cărți nu se mai practică la institutul de la _____. E.G.White, notă la prima ediție.

Introducere

Simt din nou că este de datoria mea să vorbesc poporului lui Dumnezeu cu toată claritatea. Este umilitor pentru mine să scot în evidență greșelile și răzvrătirea acelora care ne cunosc de mult, și pe noi, și lucrarea pe care o facem. Fac acest lucru pentru a corecta afirmații greșite care s-au zvonit și au circulat cu privire la soțul meu și la mine, cu scopul de a aduce prejudicii cauzei și ca o avertizare pentru alții. Dacă doar noi am fi cei care suferă, aș tăcea; însă, pentru că lucrarea este în primejdia de a suferi batjocură și a fi afectată, eu trebuie să vorbesc, oricât ar fi de umilitor. Fariseii cei mândri îi vor disprețui pe frații noștri pentru că sunt atât de umili, încât își mărturisesc păcatele. Dumnezeu își iubește copiii care păzesc poruncile și nu îi mustră pentru că sunt cei mai răi, ci pentru că sunt cei mai buni oameni din lume. „Eu mustru și pedepsesc”, spune Isus, „pe toți aceia pe care îi iubesc.” (Apocalipsa 3, 19.)

Aș atrage în mod special atenția asupra viziunilor remarcabile date cu privire la această mică lucrare, totul fiind în armonie și ilustrând cu exactitate aceleași lucruri. Mulțimea visurilor se nasc din lucrurile obișnuite ale vieții, cu care Duhul lui Dumnezeu nu are nimic de a face. Există, de asemenea, și vise false, ca și viziuni false, care sunt inspirate de spiritul lui Satana. Însă visurile care vin de la Domnul sunt denumite în Cuvântul lui Dumnezeu ca fiind viziuni și sunt cu adevărat roadele Spiritului Profeției. Astfel de visuri, luând în considerație și persoanele care le au, și circumstanțele în care au fost date, conțin în ele însele dovada autenticității lor.

Fie ca binecuvântarea lui Dumnezeu să ia în stăpânire această lucrare mică.