Iubirea adevărată nu este o pasiune puternică, înflăcărată și impetuoasă. Dimpotrivă, în natura ei, ea este calmă și profundă. Ea privește dincolo de înfățișarea exterioară a lucrurilor și este atrasă numai de calități. Este înțeleaptă și plină de discernământ, iar consacrarea ei este reală și statornică. Dumnezeu ne încearcă și ne pune la probă prin obișnuitele întâmplări ale vieții. Lucrurile mici sunt cele care descoperă detaliile inimii. Atențiile mici, numeroasele mici incidente și micile amabilități sunt cele care formează totalul unei vieți fericite; iar neglijarea însemnată a cuvintelor politicoase, încurajatoare, afectuoase și a micilor amabilități din viață, constituie suma nenorocirilor vieții. În cele din urmă, se va descoperi că lepădarea de sine pentru binele și fericirea celor din jurul nostru constituie o mare parte a raportului vieții din ceruri. și se va descoperi și faptul că îngrijirea eului, fără a ține seamă de binele și fericirea altora, nu scapă atenției Tatălui nostru ceresc.
Frate B., Domnul lucrează pentru tine și te va binecuvânta și întări pe calea cea dreaptă. Tu înțelegi teoria adevărului și trebuie să obții toată cunoștința pe care o poți obține despre voia și lucrarea lui Dumnezeu, ca să poți fi pregătit să ocupi o poziție de răspundere, dacă El ți-ar cere acest lucru, văzând că poți să slăvești, prin acesta, cel mai bine Numele Său. Dar mai ai de câștigat o experiență. Ești prea impulsiv, prea ușor influențat de împrejurări. Dumnezeu este gata să te întărească, să te stabilizeze, să te fixeze, dacă vei căuta serios și smerit înțelepciunea de la El, care nu greșește, și care a făgăduit că n-o vei căuta în zadar.
Învățându-i pe alții adevărul, ești în pericol de a vorbi prea tare, într-o manieră care nu ține pasul cu lipsa ta de experiență. Tu înțelegi lucrurile la prima vedere și poți vedea repede legătura dintre subiecte. Nu sunt toți alcătuiți ca tine, și nu pot face acest lucru. Nu vei fi pregătit pentru a aștepta răbdător și calm, pentru ca aceia să cântărească dovada pe care n-o pot înțelege așa de repede cum poți tu. Vei fi în pericol să-i îndemni prea mult pe alții să înțeleagă de îndată, așa cum înțelegi tu și să simtă toți zelul și nevoia de acțiune, așa cum simți tu. Dacă așteptările tale nu se realizează, vei fi în pericolul de a te descuraja și îngrijora, dorind o schimbare. Trebuie să eviți dispoziția de a critica și acuza. Păzește-te de tot ceea ce aduce a spirit denunțător. Nu este plăcerea lui Dumnezeu ca acest spirit să se manifeste la nici unul dintre slujitorii Săi cu experiență îndelungată. Este potrivit pentru tineri să dea pe față ardoare și zel, dacă sunt dăruiți cu umilință și podoabă lăuntrică, dar, când un zel necugetat și un spirit denunțător sunt manifestate de un tânăr care nu are decât puțini ani de experiență, este cel mai nepotrivit și, desigur, cel mai dezgustător. Nimic nu poate nimici influența lui atât de curând ca acest lucru. Blândețea, delicatețea, abținerea, îndelunga răbdare, a nu te lăsa ușor provocat, a suferi totul, a nădăjdui totul, a îndura totul — acestea sunt roadele care cresc în prețiosul pom la iubirii, care este de origine cerească. Dacă acest pom este hrănit, se va dovedi a fi totdeauna verde. Ramurile lui nu se vor usca, frunzele lui nu se vor ofili. El este nemuritor, veșnic, în continuu udat de roua cerească.
Iubirea este putere. Tăria intelectuală și cea morală sunt cuprinse în acest principiu, și nu pot fi despărțite de el. Puterea bogăției are tendința de a corupe și de a nimici; puterea forței este tare spre a răni; dar, superioritatea și valoarea iubirii curate constă în capacitatea ei de a face bine, nimic altceva decât bine. Orice este făcut din iubire curată, fie cât de puțin sau de neînsemnat în fața oamenilor, este întru totul roditor; pentru că Dumnezeu privește mai mult nu la cât a făcut cineva, ci cu câtă iubire a făcut. Iubirea este de la Dumnezeu. Inima neconvertită nu poate da naștere, nici să producă această plantă de origine cerească, care trăiește și înflorește numai unde stăpânește Hristos.
Iubirea nu poate trăi fără activitate, și fiecare acțiune o crește, o întărește și o extinde. Iubirea va câștiga biruința când argumentul și autoritatea sunt fără putere. Iubirea nu lucrează pentru profit sau răsplată; totuși, Dumnezeu a rânduit ca un câștig mare să fie rezultatul sigur al fiecărei lucrări făcute din iubire. Prin natura ei, ea se poate răspândi și este tăcută în lucrarea ei, totuși, tare și puternică, în scopul de a birui mari rele. Ea topește și transformă prin influența sa, va pune stăpânire pe viețile păcătoase și va umili inimile lor, când orice alte mijloace s-au dovedit fără succes. Oriunde este folosită puterea intelectului, a autorității sau a forței, este limpede că iubirea nu-i prezentă, atașamentul și voința celor la care căutăm să ajungem adoptă o poziție defensivă, de respingere, și puterea lor de rezistență este mărită. Isus a fost Prințul păcii. A venit în lume să aducă rezistența și autoritatea în subordine față de El. Putea să dispună de înțelepciune și putere, însă mijloacele folosite de El, prin care să învingă răul, au fost înțelepciunea și puterea iubirii. Nu îngădui ca ceva să te despartă de interesul tău față de actuala ta lucrare, până ce Dumnezeu va socoti potrivit să-ți dea o altă parte de lucrare, în același domeniu de activitate. Nu căuta fericirea, pentru că ea nu este niciodată de găsit, căutând-o. Vezi-ți de datoria ta. Credincioșia să marcheze toate acțiunile tale și fii îmbrăcat cu smerenie.
„Tot ce voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel.” (Matei 7, 12.) Urmând o astfel de cale, vor apărea, ca rod, rezultate binecuvântate. „Cu ce măsură măsurați, vi se va măsura.” (Matei 7, 2.) Aici sunt motive puternice, care să ne constrângă să ne iubim unii pe alții cu o iubire curată și înfocată. Hristos este pilda noastră. El a căutat să facă bine. A trăit ca să-i binecuvânteze pe alții. Iubește toate acțiunile Lui înfrumusețate și înnobilate. Ni se poruncește să ne facem nouă înșine ceea ce vrem ca alții să ne facă; noi trebuie să facem altora ceea ce dorim ca ei să ne facă nouă, în împrejurări asemănătoare. Măsura cu care măsurăm este totdeauna măsura cu care ni se măsoară. Iubirea curată este simplă în acțiunile ei și se deosebește de orice alt principiu de acțiune. Dorința de a avea influență și a fi respectați poate da naștere la o viață bine rânduită și adesea la o conversație nevinovată. Respectul pentru sine poate să ne facă să evităm aparența răului. O inimă egoistă poate să îndeplinească acțiuni generoase, să recunoască adevărul prezent și să manifeste umilință și afecțiune într-o manieră exterioară, totuși, motivele pot fi înșelătoare și necurate; acțiunile care decurg dintr-o astfel de inimă pot fi lipsite de mireasma de viață și de roadele adevăratei sfințiri, fiind lipsite de principiile adevăratei iubiri. Iubirea trebuie să fie îndrăgită și cultivată, pentru că influența ei este divină.