Iubite frate R, Căutam ocazia să vă scriu, dar am fost bolnavă și n-am fost în stare să scriu nimănui. Dar în această dimineață, am să încerc să scriu câteva rânduri.
Când mi-au fost arătate îndatoririle poporului lui Dumnezeu, cu privire la cei săraci și mai ales cu privire la văduve și orfani, mi s-a arătat că soțul meu și cu mine eram în pericolul de a lua asupra noastră poveri pe care Dumnezeu nu le-a pus asupra noastră, și, prin aceasta, să ne micșorăm curajul și puterea prin creșterea grijilor și a neliniștii noastre. Am văzut că soțul meu a mers, în cazul vostru, mai departe decât era datoria lui să meargă. Interesul lui pentru voi l-a făcut să-și ia o sarcină pe care a purtat-o în afara datoriei lui și care nu v-a fost de nici un folos, ci a încurajat în voi dispoziția de a depinde de frații voștri. Voi priviți la ei, ca să vă ajute, să vă susțină, în timp ce nu munciți așa de greu ca ei, nici nu economisiți deloc timpul, așa cum socotesc ei că este datoria lor să facă.
Mi-a fost arătat, fratele și sora mea, că aveți multe de învățat. Voi n-ați trăit în limita mijloacelor voastre. N-ați învățat să economisiți. Dacă câștigați salarii mari, nu știți cum să faceți să cheltuiți în măsura în care este posibil. Voi vă consultați cu gustul și apetitul vostru, în loc să fiți prudenți. Uneori, cheltuiți bani pentru o calitate de hrană pe care frații voștri nu și-o pot îngădui. Banii alunecă prea ușor din buzunarul vostru.
Sora R. are o sănătate slabă. Ea își satisface apetitul și își împovărează prea mult stomacul. Ea îl împovărează prin mâncare prea multă și de o calitate menită a nu fi cea mai bună pentru organismul ei. Mănâncă mult, și face numai puțin exercițiu; în felul acesta, organismul este sever împovărat. Conform cu lumina pe care ne-a dat-o Domnul, hrana simplă este cea mai bună spre a asigura sănătatea și puterea. Pentru sănătatea ei, este necesar exercițiul fizic.
Lepădarea de sine este o lecție pe care ambii o mai aveți de învățat. Limitează-ți apetitul, frate R. Dumnezeu ți-a dat un capital de putere. Aceasta este de mai mare valoare pentru tine decât banii, și ar trebui prețuită mult mai mult. Tăria nu poate fi cumpărată cu aur sau argint, cu case sau țarine. Ea este o mare avere pe care o posezi. Dumnezeu cere să folosești cu chibzuință capitalul și puterea cu care te-a binecuvântat. Tu ești tot atât de mult un ispravnic al Lui, ca și cel care are un capital sub formă de bani. Este tot atât de rău pentru tine să nu reușești să folosești puterea ta spre cel mai bun avantaj, precum este pentru un om bogat care cu zgârcenie reține bogățiile lui pentru că îi place să facă așa. Tu nu faci efortul pe care ar trebui să-l faci pentru a-ți întreține familia. Poți lucra, și lucrezi dacă lucrarea este convenabil pregătită pentru a fi efectuată, dar nu te străduiești să te apuci de lucru, simțind că este o datorie să folosești timpul și puterea cât mai avantajos posibil și cu frică de Dumnezeu.
Tu ai avut o ocupație care, uneori, putea să producă profituri mari. După ce ai câștigat bani, n-ai căutat să economisești, având în vedere un timp când banii nu aveau să fie câștigați așa ușor, ci ai cheltuit mult pentru lipsuri imaginare. Dacă tu și soția ta ați fi înțeles că este o datorie pe care v-a prescris-o Dumnezeu să vă lepădați de gustul și de dorințele voastre și să faceți provizii pentru viitor, în loc să trăiți numai pentru prezent, acum ați fi putut avea o viață îmbelșugată, și familia voastră ar fi avut o viață confortabilă. Voi aveți de învățat o lecție, ca să nu fiți înapoiați în învățătură. Este aceea de a privi ceva mai departe.
Sora R. s-a sprijinit prea mult pe soțul ei. Ea a fost toată viața prea dependentă de alții pentru simpatie, crezându-se și făcând din sine un centru. A fost dezmierdată prea mult și n-a învățat să fie încrezătoare în sine. Ea n-a fost de ajutor pentru soțul ei, așa cum ar fi putut să fie în lucrurile vremelnice sau spirituale. Ea trebuie să învețe să poarte infirmități trupești și nu să stăruie asupra lor așa cum face. Trebuie să ducă luptele vieții pentru ea însăși; asupra ei apasă o responsabilitate individuală.
Soră R., viața ta a fost greșită. Tu te-ai complăcut în a citi orice și de toate. Mintea ta n-a profitat de atât de multă lectură. Nervii tăi au fost excitați, în timp ce urmăreai grăbită istorisirea. Dacă copiii tăi te întrerupeau, în timp ce erai ocupată cu cititul, vorbeai agitată și nerăbdătoare. N-ai stăpânire de sine, și de aceea nu reușești să-i ții pe copiii tăi cu o mână fermă, cumpănită. Tu acționezi din impuls. Îi răsfeți și le faci pe voie, apoi te agiți, îi cerți și ești aspră. Această manieră schimbătoare este foarte derutantă pentru ei. Ei au nevoie de o mână fermă sigură, pentru că sunt nestatornici. Au nevoie de disciplină regulată, înțeleaptă și rațională.
Tu poți scăpa de multă încurcătură, dacă iei atitudinea de femeie și acționezi din principiu, și nu din impuls. Tu ți-ai închipuit că soțul tău trebuie să fie cu tine și că tu nu poți sta singură. Trebuie să înțelegi că datoria lui este să-și întrețină familia. Tu trebuie să ajungi să te lipsești de dorințele tale, și să nu-l faci să simtă că el trebuie să se adapteze după tine. Ai o parte de acțiune în purtarea sarcinilor vieții. Tu trebuie să te înarmezi cu curaj și tărie. Fii femeie, nu un copil capricios. Ai fost răsfățată și poverile tale au fost purtate timp prea îndelungat. Acum este de datoria ta să cauți să renunți la dorințele tale, și să acționezi din principiu pentru binele actual și viitor al familiei tale. Tu nu te simți bine; dar, dacă vei cultiva un spirit mulțumit și vesel, vei înțelege mai bine viața aceasta și, de asemenea, și viața viitoare.
Frate R., este datoria ta să folosești cu atenție și judicios capitalul de putere pe care ți l-a dat Dumnezeu.
Soră R., creierul tău este obosit și împovărat din cauza cititului. Trebuie să renunți la înclinația de a aduna în mintea ta tot ceea ce poate ea să înghită. Nu ți-ai folosit timpul în modul cel mai potrivit. N-ai folosit nici tu, nici cei din jurul tău. Te-ai rezemat de mama ta mai mult decât era spre binele tău. Dacă ai fi depins mai mult de puterile tale, dacă ai fi avut mai multă încredere în tine, ai fi fost mai fericită. Acum trebuie să-ți porți poverile cum poți mai bine și să-l încurajezi pe soțul tău să și le poarte pe ale lui, făcând lucrarea sa.
Dacă ai fi renunțat la gustul tău pentru citit și la dorința de a te place pe tine, dacă ai fi consacrat mai mult timp pentru exercițiu fizic și ai fi mâncat ordonat hrană potrivită și sănătoasă, ai fi evitat multă suferință. O parte din această suferință a fost imaginară. Dacă ți-ai fi fortificat mintea să reziste la predispoziția de a ceda infirmităților, n-ai fi avut crize nervoase. Mintea ta trebuie să fie atrasă de la tine spre îndatoririle gospodăriei, ținându-ți casa în ordine, curățenie, și cu gust. Lectura multă și îngăduirea ca mintea să fie abătută spre lucruri mici, te-a făcut să-ți neglijezi datoria față de copii și față de gospodăria ta. Chiar acestea sunt sarcinile pe care ți le-a dat Dumnezeu să le aduci la îndeplinire.
Tu ai avut multă simpatie pentru tine însăți. Mintea ta a fost atrasă asupra ta însăți și ai stăruit asupra sărmanelor tale simțăminte. Sora mea, mănâncă mai puțin. Angajează-te în muncă fizică și consacră-ți mintea lucrurilor spirituale. Abține-te de a te mai gândi la tine însăți. Cultivă un duh mulțumit și bine dispus. Vorbești prea mult despre lucruri fără importanță. Nu câștigi nici o putere spirituală din aceasta. Dacă puterea folosită în discuții ar fi consacrată rugăciunii, ai primi putere spirituală și I-ai cânta lui Dumnezeu în inima ta.
Ești stăpânită de simțământ, nu de datorie și principiu. Ai cedat simțămintelor tale de nostalgie și ți-ai vătămat sănătatea, nutrind un duh de frământare. Obiceiurile tale nu sunt sănătoase. Ai nevoie de reformă. Nici unul dintre voi nu este dispus să lucreze cum lucrează alții, și să mâncați cum mănâncă frații voștri. Dacă vă stă în putere să obțineți lucruri, voi le aveți. Este datoria voastră să faceți economie.
În contrast cu cazul vostru a fost prezentat acela al sorei S. Sănătatea ei este șubredă și are de întreținut doi copii, cu acul ei, primind foarte puțin pentru munca ei. Timp de ani de zile, cu greu a primit un ajutor minuscul. Sănătatea ei a avut de suferit din cauza bolii, dar, cu toate acestea, și-a dus poverile. Acesta era într-adevăr un caz de caritate. și acum priviți la cazul vostru. Un bărbat cu o familie mică și cu un bun capital de putere, totuși, înglodat mereu în datorii și sprijinindu-se pe alții. Aceasta este întru totul greșit. Trebuie să învățați niște lecții. La sora S., economia este lupta vieții. Iată un om cu energii puternice și totuși nu se întreține singur. Voi aveți o lucrare de făcut. Trebuie să aveți o regularitate în mâncare. Trăiți tot timpul tot așa de simplu cum trăiesc frații voștri. Trăiți reforma sanitară.
Isus a făcut o minune și a hrănit cinci mii, iar apoi i-a învățat o importantă lecție de economie. „Strângeți fărâmiturile care au rămas, ca să nu se piardă nimic.” (Ioan 6, 12.) Îndatoriri, importante îndatoriri rămân asupra voastră. „Să nu datorați nimănui nimic.” (Romani 13, 8.) Dacă ați fi infirmi, dacă n-ați fi în stare să munciți, frații voștri ar fi fost la datorie să vă ajute. În realitate, tot ce aveați nevoie de la frații voștri când ați schimbat domiciliul vostru a fost un început. Dacă ați fi fost atât de ambițioși, cum ar fi trebuit să fiți, și dacă tu și soția ta ați fi fost de acord să trăiți în limita banilor voștri, nu v-ați fi aflat într-o criză financiară. Va trebui să muncești pentru o leafă mică, ca și pentru una mare. Hărnicia și economia v-ar fi pus familia mai de mult într-o situație mult mai favorabilă. Dumnezeu dorește să fii un ispravnic credincios al puterii tale. El dorește ca tu s-o folosești pentru a așeza familia ta deasupra lipsei și dependenței. Battle Creek, Michigan, 22 martie 1869.