Pagina 400 — Îndemnului din mărturia personală, adresată fratelui și sorei E., că „ouăle n-ar trebui puse pe masa voastră”, unii i-au făcut o aplicație generală. Că aceasta n-a fost intenționat, ca învățătură generală pentru familii, în împrejurări normale, este lămurit nu numai prin poziția declarației însăși, ci și prin cel puțin de trei exprimări specifice, ale sorei Ellen G. White, care vor corecta orice aplicație greșită a acestei mărturii personale. Acestea se găsesc în Mărturii pentru comunitate, 7:135, în original (1902), Divina Vindecare, 320, în original (1905) și Mărturii pentru comunitate, 7:162, în original (1909). Cităm ultimele două declarații:
„Este adevărat că persoanele voluptoase și în care pasiunile senzuale sunt puternice trebuie să evite folosirea hranei excitante. Mai ales în familii în care copiii care sunt dedați obiceiurilor senzuale, ouăle nu trebuie să fie folosite.” — (The Ministry of Healing, 320, în original).
„Deși au fost date avertizări cu privire la pericolele îmbolnăvirii prin unt și prin reaua și libera folosire a ouălor de către copiii mici, totuși n-ar trebui să considerăm o încălcare a principiului folosirii ouălor de la găinile care sunt bine îngrijite și potrivit hrănite. Ouăle conțin proprietăți care sunt factori vindecători în contracararea anumitor otrăvuri.” — (Mărturii pentru comunitate, 9:162, în original).