Mărturii pentru comunitate, vol. 3

Capitolul 8

Mândria și gândurile deșarte

[AUDIO]

Dragi copii P. și Q., Sunteți amăgiți în ceea că vă privește. Voi nu sunteți creștini. Ca să fiți adevărați creștini, trebuie să fiți asemenea lui Hristos. Sunteți departe de țintă în această privință; dar sper că nu vă veți amăgi până când va fi prea târziu să vă mai formați caractere pentru cer.

Exemplul vostru nu a fost bun. Nu ați ajuns până în punctul de a vă supune cuvintelor lui Hristos: „Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze”. Aici sunt lecții pe care nu le-ați învățat. Lepădarea de sine nu a constituit o parte din educația voastră. Ați neglijat să studiați cuvintele vieții. „Cercetați Scripturile”, a spus Învățătorul ceresc. El a știut că acest lucru le era tuturor necesar pentru a deveni adevărați urmași ai lui Hristos. Vă place să citiți cărți de ficțiune, dar nu găsiți interesant Cuvântul lui Dumnezeu. Ar trebui să vă restrângeți lecturile la Cuvântul lui Dumnezeu și la cărțile care au un caracter spiritual și folositor. Făcând astfel, veți închide o ușă înaintea ispitei și veți fi binecuvântați.

Dacă ați fi tras foloase de pe urma luminii care a fost dată în Battle Creek, ați fi mult mai înaintați în viața divină de cum sunteți acum. Amândoi sunteți frivoli și mândri. Voi nu ați avut simțământul că trebuie să dați socoteală de isprăvnicia voastră. Sunteți răspunzători înaintea lui Dumnezeu pentru toate privilegiile voastre și pentru toate mijloacele materiale care trec prin mâinile voastre. Ați căutat propriile plăceri și satisfacții egoiste cu prețul sacrificării conștiinței și aprobării lui Dumnezeu. Voi nu vă purtați ca niște slujitori ai lui Hristos, răspunzători față de Mântuitorul care v-a cumpărat cu propriul Său sânge prețios. „Nu știți că, dacă vă dați robi cuiva, ca să-l ascultați, sunteți robii aceluia de care ascultați, fie că este vorba de păcat, care duce la moarte, fie că este vorba de ascultare, care duce la neprihănire? Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, pentru că, după ce ați fost robi ai păcatului, ați ascultat acum din inimă de dreptarul învățăturii pe care ați primit-o. și prin chiar faptul că ați fost izbăviți de sub păcat, v-ați făcut robi ai neprihănirii”.

Sunteți, după mărturisirea voastră, slujitori ai lui Hristos. Deci, vă veți supune Lui neîntârziat și de bunăvoie? Vă veți întreba voi cu seriozitate cum să-I fiți plăcuți Celui ce v-a chemat să fiți soldați ai crucii lui Hristos? Veți ridica fiecare crucea și vă veți mândri cu ea? La aceste întrebări, dați răspunsurile înaintea lui Dumnezeu. Toate faptele voastre, oricât de tainice ați putea crede că au fost, sunt cunoscute de Tatăl vostru ceresc. Nimic nu este ascuns, nimic nu este acoperit. Toate faptele și motivațiile care stau la baza împlinirii lor sunt deschise înaintea privirilor Sale. El cunoaște pe deplin cuvintele și gândurile voastre. Voi aveți datoria de a vă controla gândurile. Va trebui să duceți un război împotriva unei imaginații deșarte. Ați putea gândi că nu este nici un păcat să lăsați ca gândurile voastre să alerge fără nici o cenzură, așa cum în mod firesc o și fac. Dar nu este așa. Sunteți răspunzători față de Dumnezeu pentru că v-ați îngăduit gânduri deșarte; căci din închipuiri deșarte se ajunge la comiterea păcatelor, la înfăptuirea directă a acelor lucruri cu care s-a ocupat mintea. Stăpâniți-vă gândurile și va fi atunci mult mai ușor să vă controlați acțiunile. Este nevoie ca gândurile voastre să fie sfințite. Pavel le scria corintenilor: „Noi răsturnăm raționamentele și orice înălțime care se ridică împotriva cunoașterii lui Dumnezeu; și orice gând îl facem rob ascultării de Hristos”. Când veți ajunge în starea aceasta, lucrarea de consacrare va fi mai bine înțeleasă de amândoi. Gândurile voastre vor fi curate, caste și înălțate; acțiunile voastre vor fi pure și fără păcat. Trupurile voastre vor fi păstrate în sfințenie și cinste, ca să le puteți aduce „ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească”. Vi se cere tăgăduire de sine atât în lucrurile mici, cât și în cele mari. Ar trebui să vă predați în întregime lui Dumnezeu; nu sunteți aprobați de El în starea în care vă aflați acum.

Ați avut o influență nesfințită asupra tinerilor din _____. Iubirea voastră de etalare duce la o cheltuire greșită a mijloacelor voastre bănești. Nu vă dați seama ce pretenții are Domnul asupra voastră. Nu v-ați familiarizat cu rezultatele minunate ale tăgăduirii de sine. Roadele ei sunt sacre. Să vă slujiți propriile persoane și să vă faceți gusturile, aceasta a fost prioritatea vieților voastre. Să vă cheltuiți mijloacele pentru a vă satisface mândria, aceasta v-a fost practica favorită. O, cu cât mai bine ar fi fost pentru voi să vă fi înfrânat dorințele și să fi făcut niște sacrificii pentru adevărul lui Dumnezeu, iar prin această tăgăduire a poftei ochiului, a poftei carnale și a mândriei vieții să fi avut ceva de pus în vistieria lui Dumnezeu! În loc să cumpărați lucruri de nimic, puneți-vă puținul în banca Cerului, pentru ca, la venirea Stăpânului, să aveți și capital, și dobânzi.

Ați studiat, fiecare dintre voi, cât de mult ați putea face pentru a-L onora pe pământ pe Răscumpărătorul vostru? O, nu! Ați găsit plăcerea să vă dați vouă înșivă cinstire și să primiți cinstire de la alții; însă a cerceta cum să vă faceți plăcuți lui Dumnezeu nu, aceasta nu a constituit povara vieților voastre. Religia curată în mod desăvârșit, cu principiile ei puternice, s-ar dovedi asemenea unei ancore pentru voi. Pentru a răspunde la marile întrebări ale vieții, voi trebuie să evitați exemplul acelora care caută propria plăcere și amuzament și care nu au înaintea ochilor frica de Dumnezeu. Iar Dumnezeu a luat măsuri generoase în ceea ce vă privește. El a stabilit ca în cazul în care vă veți supune condițiilor prevăzute în Cuvântul Său și vă veți despărți de lume, să puteți primi de la El tărie pentru a înfrânge orice influență înjositoare și să dezvoltați ceea ce este nobil, bun și înălțător. Hristos va fi în voi „un izvor care țâșnește în viața veșnică”. Voința, intelectul și fiecare emoție, când se află sub stăpânirea religiei, au o putere transformatoare.

„Fie că mâncați, fie că beți, fie că faceți altceva, să faceți totul spre slava lui Dumnezeu.” Iată un principiu care stă la temelia fiecărei fapte, fiecărui gând și motivații: consacrarea întregii ființe, atât din punct de vedere fizic, cât și intelectual, punerea ei sub controlul Duhului lui Dumnezeu. Voința și pasiunile nesfințite trebuie răstignite. Acest lucru poate fi privit ca o lucrare grea și istovitoare. Totuși, ea trebuie îndeplinită sau veți auzi sentința îngrozitoare din gura lui Isus: „Depărtați-vă”. Puteți face totul prin Hristos, care vă întărește. Aveți acea vârstă la care voința, pofta și pasiunile cer cu putere să fie satisfăcute. Dumnezeu le-a sădit în ființa voastră în scopuri înalte și sfinte. Nu trebuie ca acestea să devină pentru voi un blestem prin pervertirea lor. Vor ajunge astfel numai când refuzați să vă supuneți controlului rațiunii și conștiinței. Înfrânare, tăgăduire — acestea sunt cuvinte și fapte pe care voi nu le cunoașteți din experiență. Ispitele v-au stăpânit. Mințile nesfințite nu reușesc să primească acea tărie și mângâiere pe care le-a prevăzut Dumnezeu pentru ele. Acestea sunt agitate și sunt stăpânite de o dorință arzătoare după ceva nou — ceva care să desfete, să mulțumească și să ațâțe mintea, iar aceasta este numită plăcere. Satana are farmece ademenitoare, prin care stârnește interesul și stimulează imaginația tineretului, îndeosebi pentru a-i putea prinde în capcana sa. Voi zidiți pe nisip. Aveți nevoie să strigați cu sinceritate: „O, Doamne, schimbă Tu lăuntrul sufletului meu!” Puteți avea o influență bună asupra tinerilor, sau o influență spre rău.

Fie ca Dumnezeul păcii să vă sfințească pe de-a-ntregul, suflet, trup și spirit.