Iubită soră, Mi-a fost arătat că ai anumite defecte a căror importanță de a le corecta ar trebui s-o simți, spre a te bucura de binecuvântarea lui Dumnezeu. Ți-ai provocat multe necazuri prin libertatea de a vorbi. Tu socotești că este o virtute să discuți deschis și să le spui oamenilor exact ce gândești despre ei și faptele lor. Tu numești aceasta franchețe; dar este o categorică lipsă de politețe și trezește combativitatea celor cu care vii în contact. Dacă alții ar urmări aceeași cale față de tine, aceasta ar fi mai mult decât ai putea suporta. Celor care sunt obișnuiți să vorbească deschis și sever altora nu le place să primească, la rândul lor, același tratament.
Ți-ai adus multă întristare, care putea fi evitată dacă ai fi avut un spirit blând și liniștit. Tu provoci ceartă, pentru că, atunci când cineva se opune voinței tale, spiritul tău se ridică pentru luptă. Dispoziția de a conduce este pentru tine o sursă continuă de necaz. Firea ta a devenit geloasă și neîncrezătoare. Ești arogantă și stârnești ceartă prin găsirea de greșeli și condamnare pripită. Ai cultivat timp atât de îndelungat spiritul de revanșă, încât ai nevoie continuă de harul lui Dumnezeu spre a-ți calma și supune firea. Scumpul Mântuitor a spus: „Binecuvântați pe cei ce vă blestemă și rugați-vă pentru cei ce vă asupresc și vă prigonesc.”
Iubită soră, mi-a fost arătat că aduci întuneric în propriul tău suflet, stăruind asupra greșelilor și nedesăvârșirilor altora. Tu n-ai să răspunzi niciodată pentru păcatele lor, dar ai o lucrare de făcut pentru sufletul tău și pentru propria ta familie, pe care nimeni altul n-o poate face pentru tine. Trebuie să-ți răstignești eul și să-ți stăpânești tendința de a exagera greșelile semenilor tăi și de a vorbi nechibzuit. Sunt subiecte despre care poți conversa cu cele mai bune rezultate. Este întotdeauna sănătos să vorbești despre Isus, despre speranța creștină și despre frumusețea credinței noastre. Limba ta să fie sfințită pentru Dumnezeu, pentru ca vorbirea ta să poată fi totdeauna plină de har. „Încolo, frații mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună și orice laudă, aceea să vă însuflețească.”
Îndemnul apostolului trebuie să fie urmat în mod categoric. Adesea, este o mare ispită de a discuta despre lucruri care n-aduc nici un folos vorbitorului sau ascultătorului, dar care aduc rău și nimicire pentru amândoi. Timpul nostru de probă este prea scurt pentru a fi folosit pentru stăruirea asupra defectelor altora. Noi avem în față o lucrare care cere cea mai riguroasă hărnicie și cea mai strictă veghere, unită cu neîncetată rugăciune, altfel nu vom fi în stare să biruim defectele din caracterele noastre și să imităm Modelul divin. Noi toți trebuie să ne dăm silința să imităm viața lui Hristos. Atunci vom avea o influență sfințitoare asupra celor cu care ne asociem. A fi creștin este un lucru minunat, într-adevăr asemenea lui Hristos, pașnic, curat și nepătat. Iubită soră, Dumnezeu trebuie să fie cu noi în toate eforturile noastre, altfel ele nu vor folosi la nimic. Faptele noastre bune vor sfârși în îndreptățire de sine.
În familia ta sunt multe de corectat. Tu n-ai reușit să le dai copiilor tăi atenția și încurajarea de care aveau nevoie. Tu nu i-ai legat de inima ta cu cele mai delicate legături de iubire. Ocupația ta îți răpește prea mult timp și energie și te face să-ți neglijezi îndatoririle din cămin. Totuși, te-ai obișnuit atât de mult cu această povară, încât ar părea un mare sacrificiu să te lași de ea; totuși, dacă ai putea s-o faci, ar fi în interesul tău spiritual și spre fericirea și moralitatea copiilor tăi. Ar fi bine pentru tine să te lași de grijile obositoare și să găsești un refugiu la țară, unde nu este atât de puternică influența corupătoare pentru moralitatea tinerilor.
Este adevărat că la țară n-ai să fii scutită de supărări și griji complicate, dar acolo vei evita multe rele și vei închide ușa împotriva unui potop de ispite care amenință să domine mintea copiilor tăi. Ei au nevoie de ocupație și varietate. Monotonia căminului lor îi face neliniștiți și agitați și s-au obișnuit să se simtă bine în compania băieților stricați ai orașului, obținând astfel o educație de stradă.
Tu ai consacrat atât de mult timp lucrării misionare care nu are nici o legătură cu credința noastră și ai fost atât de apăsată cu griji și responsabilități, încât n-ai ținut pasul cu lucrarea lui Dumnezeu pentru acest timp și nu ai avut timp să faci împrejurimile căminului atrăgătoare pentru copiii tăi. Tu nu le-ai cercetat nevoile și nici n-ai înțeles dezvoltarea activă a minții lor; de aceea le-ai refuzat satisfacții simple, care i-ar fi mulțumit fără să-i vatăme. Ar fi fost o împovărare neînsemnată dacă le dădeai o atenție mai mare copiilor tăi, și aceasta ar fi fost de cea mai mare valoare pentru ei.
A locui în provincie ar fi foarte folositor pentru ei; o viață activă în aer liber ar dezvolta atât sănătatea minții, cât și a trupului. Ei ar trebui să aibă o grădină de cultivat, unde ar putea afla atât distracție, cât și ocupație folositoare. Îngrijirea plantelor și a florilor tinde să îmbunătățească gustul și judecata, în timp ce contactul cu creaturile utile și frumoase ale lui Dumnezeu are o influență curățitoare și înnobilatoare asupra minții, îndrumând-o spre Făcătorul și Stăpânul tuturor.
Tatăl copiilor tăi a fost aspru, neînduplecat și nemilos, rece și sever în legăturile lui cu ei, aspru în disciplina lui și irațional în cererile lui. El a fost un om cu temperament ciudat, nu trăia decât pentru el însuși, se gândea numai la plăcerile lui și tindea după bani spre a se satisface pe sine și a-și asigura stima altora. Indolența și obiceiurile lui desfrânate, împreună cu lipsa lui de simpatie și iubire pentru tine și copiii lui au făcut să înceteze afecțiunea ta față de el de timpuriu. Viața ta a fost plină cu necazuri deosebit de grele, în timp ce el era cu totul nepăsător față de grijile și poverile tale.
Lucrurile acestea au lăsat urme asupra ta și a copiilor tăi. Îndeosebi, ele au tins să deformeze caracterul tău. Tu ai dezvoltat aproape inconștient un spirit independent. Descoperind că nu puteai depinde de soțul tău, ai luat acea cale pe care ai crezut-o cea mai bună, fără să te destăinuiești lui. Întrucât cele mai bune străduințe ale tale n-au fost apreciate, ți-ai adunat toate puterile să mergi înainte după cea mai bună judecată a ta, indiferent de critică sau aprobare. Conștientă că erai nedreptățită și greșit judecată de soțul tău, ai nutrit un simțământ de amărăciune față de el, și când ai fost criticată, le-ai plătit cu aceeași monedă celor care au pus la îndoială umblarea ta.
Dar, în timp ce ți-ai dat seama pe deplin de defectele soțului tău, tu nu le-ai evidențiat pe ale tale. Ai greșit când ai vorbit altora despre defectele lui, cultivând astfel plăcerea de a stărui asupra subiectelor neplăcute și păstrând continuu în fața ta dezamăgirile și necazurile. Ai căzut astfel în obiceiul de a agrava durerile și dificultățile, dintre care multe au fost făcute de tine prin exagerare și vorbirea către alții.
Dacă ți-ai întoarce atenția de la supărările aparente și le-ai îndrepta asupra familiei tale, ai fi mai fericită și ai găsi mijlocul de a face bine. Tocmai pentru că nici copiii tăi n-au avut parte de sfatul și exemplul potrivit al unui tată îți revine ție mai mult obligația de a fi o mamă iubitoare și devotată. Sarcina ta este mai mult în căminul tău și împreună cu familia ta. Aici este de adus la îndeplinire adevărata lucrare misionară. Responsabilitatea aceasta nu poate fi trecută asupra altora; ea este lucrarea pentru toată viața pe care a hotărât-o Dumnezeu pentru tine.
Devotându-te complet amănuntelor ocupației tale, îți pierzi timpul pentru meditație și rugăciune și jefuiești pe copiii tăi de îngrijirea răbdătoare și atenția pe care au tot dreptul s-o pretindă de la mama lor. Tu găsești că îți poți face treaba mai ușor și mai iute decât să-i înveți cu răbdare pe copiii tăi să o facă pentru tine; totuși, ar fi mult mai bine să pui unele răspunderi asupra lor și să-i înveți să fie folositori. Aceasta i-ar încuraja și i-ar ține ocupați și, de asemenea, te-ar ușura în parte și pe tine.
Tu acorzi un timp considerabil celor care n-au pretenții speciale asupra ta și, făcând așa, îți neglijezi îndatoririle sacre ca mamă. Dumnezeu n-a pus asupra ta multe din poverile pe care tu ți le-ai asumat. I-ai vizitat și i-ai ajutat pe cei care n-aveau nevoie de timpul și îngrijirea ta nici pe jumătate atât de mult cât aveau copiii tăi care își formează acum caractere pentru cer sau pierzare. Dumnezeu nu te va sprijini în slujirea multora care suferă într-adevăr sub blestemul lui Dumnezeu pentru viața lor desfrânată și păcătoasă.
Cea dintâi mare ocupație a vieții tale este să fii misionară în cămin. Îmbracă-te cu umilință și răbdare, îngăduință și iubire și apucă-te de lucrarea pe care ți-a rânduit-o Dumnezeu, pe care nimeni altul nu o poate face pentru tine. Vei fi trasă la răspundere în ziua răsplătirii pentru această lucrare! Binecuvântarea lui Dumnezeu nu poate rămâne asupra unor membri ai familiei rău crescuți. În cămin trebuie să stăpânească amabilitatea și răbdarea spre a-l face fericit.
Din punct de vedere lumesc, banii reprezintă putere; dar, din punct de vedere creștin, iubirea este putere. În acest principiu este implicată putere intelectuală și spirituală. Iubirea curată are o înclinație specială de a face bine și nu poate face decât bine. Ea evită discordia și suferința și aduce adevărata fericire. Adesea, bogăția este o influență de a corupe și nimici; forța este puternică spre a răni, dar adevărul și bunătatea sunt însușiri ale iubirii curate.
Sora mea, dacă te-ai putea vedea așa cum te vede Dumnezeu, ai fi convinsă că, fără o convertire totală, niciodată nu vei putea intra în Împărăția lui Dumnezeu. Dacă ai ține minte că ți se va măsura cu aceeași măsură cu care ai măsurat tu altora, ai fi mult mai prudentă în vorbire, mai blândă și mai iertătoare în purtare. Hristos a venit în lume să aducă toată împotrivirea și autoritatea în supunere față de El, dar n-a pretins ascultare prin puterea argumentului sau glasul poruncii; El a făcut numai bine și i-a învățat pe urmașii Lui lucrurile de care depindea pacea lor. El n-a provocat nici o ceartă, n-a nedreptățit personal pe nimeni, ci a întâmpinat cu resemnare blândă insultele, acuzațiile false și cruda biciuire a celor care L-au urât și condamnat la moarte. Hristos este exemplul nostru. Viața Lui este o ilustrare practică a învățăturilor Sale divine. Caracterul Lui este o prezentare vie a căii de a face bine și a birui răul.
Tu ai nutrit resentimente față de soțul tău și față de alții care ți-au făcut rău, dar n-ai reușit să vezi unde ai greșit, înrăutățind astfel lucrurile prin purtarea ta rea. Spiritul tău a fost amarnic față de cei care te-au nedreptățit, și simțămintele tale și-au găsit descărcare în mustrări și critici. Acest lucru avea să-ți ușureze pe moment inima ta împovărată, dar a lăsat o cicatrice de durată asupra sufletului tău. Limba este un mădular mic, dar tu ai cultivat folosirea nepotrivită a ei până ce a devenit un foc mistuitor.
Toate lucrurile acestea au tins să oprească înaintarea ta spirituală. Dar Dumnezeu înțelege cât de greu îți este să fii răbdătoare și iertătoare și știe cum să-I fie milă și cum să ajute. El îți cere să-ți reformezi viața, să-ți corectezi defectele. El dorește ca spiritul tău ferm și nesupus să fie stăpânit de harul Lui. Tu trebuie să cauți ajutorul lui Dumnezeu, pentru că ai nevoie de pace și liniște în loc de furtună și controversă. Religia lui Hristos îți poruncește să acționezi mai puțin din impuls și mai mult din rațiune sfințită și judecată calmă.
Tu îngădui mediului tău să te afecteze prea mult. Lasă ca vegherea și rugăciunea să fie apărarea ta. Atunci, îngerii lui Dumnezeu vor fi în jurul tău să reverse lumină clară și prețioasă asupra minții tale și să te sprijine cu puterea lor cerească. Influența ta asupra copiilor tăi și purtarea ta față de ei să fie în așa fel, încât să-i atragă pe acești vizitatori sfinți spre locuința ta și ei să te ajute în eforturile tale de a face ca familia și căminul tău să fie așa cum dorește Dumnezeu. Când încerci să te lupți independentă după felul tău, îngerii cerești sunt respinși și se retrag din fața ta cu mâhnire, lăsându-te să lupți singură.
Copiii tăi au pecetea caracterului pe care li l-au format părinții lor. Cât de atent ar trebui să fie atunci tratamentul tău pentru ei! Cu câtă afecțiune ar trebui să-i mustri și să le corectezi defectele! Tu ești prea aspră și exigentă și adesea ai avut de-a face cu ei când erai iritată și mânioasă. Aceasta aproape că a ros legătura de aur a iubirii care leagă inimile lor de a ta. Tu trebuie să întipărești mereu asupra copiilor tăi faptul că îi iubești, că lucrezi pentru interesul lor, că-ți este scumpă fericirea lor și că ai de gând să faci numai ce este spre binele lor.
Tu trebuie să le satisfaci micile lor dorințe oricând poți face acest lucru în mod rezonabil. Actuala voastră locuință oferă puțină varietate sau distracție pentru mintea lor tânără și neastâmpărată, și în fiecare an dificultatea crește. În temere de Dumnezeu, prima ta preocupare să fie copiii tăi. Ca mamă creștină, obligațiile tale față de ei nu sunt nici ușoare, nici mici; și pentru a le împlini cum se cuvine, trebuie să renunți la unele dintre celelalte sarcini ale tale și să-ți consacri timpul și energiile acestei lucrări. Căminul trebuie să fie pentru copiii tăi cel mai dorit și mai fericit loc din lume, iar prezența mamei să fie cea mai mare atracție.
Puterea lui Satana asupra tineretului din acest veac este înfricoșătoare. Dacă mintea lor nu este hotărât echilibrată de principiile religioase, morala lor va deveni stricată prin copiii depravați cu care vin în contact. Tu crezi că înțelegi aceste lucruri, dar nu reușești să pricepi întru totul puterea seducătoare a celui rău asupra minții tinerilor. Cea mai mare primejdie pentru ei este lipsa unei corecte educații și instruiri. Părinții îngăduitori nu își învață copiii lepădarea de sine. Chiar hrana pe care o pun înaintea copiilor lor este de așa natură încât irită membranele sensibile ale stomacului. Această excitare este comunicată creierului prin nervi și rezultatul este că pasiunile senzuale sunt trezite și stăpânesc puterile morale. În felul acesta, rațiunea este adusă să slujească facultăților inferioare ale minții. Tot ce este introdus în stomac și transformat în sânge devine o parte a ființei. Copiilor n-ar trebui să li se îngăduie să mănânce hrană proastă, precum porc, cârnați, condimente, checuri bogate și prăjituri; pentru că făcând așa, sângele lor devine agitat, sistemul nervos nespus de excitat și morala este în pericol de a fi afectată. Este imposibil pentru cineva să fie necumpătat în ce privește dieta și totuși să-și păstreze o mare măsură de răbdare. Tatăl nostru cel ceresc a trimis lumina reformei sănătății spre a ne păzi de relele care rezultă dintr-un apetit degradat, pentru ca cei care iubesc curăția și sfințirea să poată folosi cu discernământ lucrurile cele bune pe care le-a procurat El pentru ei și, prin exercitarea cumpătării în viața lor zilnică, să poată fi sfințiți prin adevăr.
Tu nu ești consecventă în tratarea copiilor tăi. Uneori le faci pe plac spre paguba lor, în timp ce alteori le refuzi satisfacții nevinovate, care i-ar face foarte fericiți. Le întorci spatele cu nerăbdare și tratezi cu dispreț cererile lor simple, uitând că ei se pot bucura de plăceri care ție ți se par ridicole și copilărești. Tu nu te pleci din demnitatea vârstei și poziției tale să înțelegi și să te îngrijești de dorințele copiilor tăi. În această privință, tu nu Îl imiți pe Hristos. El S-a identificat pe Sine cu cei umili, nevoiași și suferinzi. El i-a luat în brațele Sale pe copilași și a coborât la nivelul tinerilor. Marea iubire a inimii Lui a putut cuprinde necazurile și nevoile lor și S-a bucurat de fericirea lor. Spiritul Lui obosit de forfota și învălmășeala orașului aglomerat, extenuat de asocierea cu oameni vicleni și ipocriți, a găsit odihnă și pace în societatea copiilor nevinovați. Prezența Lui nu i-a refuzat niciodată. Maiestatea cerului a binevoit să răspundă întrebărilor lor și a simplificat importantele Lui învățături, spre a veni în întâmpinarea înțelegerii lor copilărești. El a sădit în tânăra lor minte în dezvoltare semințele adevărului, care aveau să răsară și să producă o recoltă bogată în anii de mai târziu.
În acești copii care au fost aduși la El ca să-i poată binecuvânta, El a văzut bărbați și femei care aveau să fie moștenitori ai harului Său și supuși ai Împărăției Lui, dintre care unii aveau să devină martiri de dragul Numelui Său. Unii dintre ucenicii necompătimitori au poruncit să fie îndepărtați copiii, ca să nu supere pe Domnul; dar când ei erau îndepărtați, cuprinși de tristețe, Hristos i-a mustrat pe urmașii Lui, spunând: „Lăsați copilașii să vină la Mine, și nu-i opriți; căci Împărăția lui Dumnezeu este a unora ca ei.”
El știa că acești copii aveau să asculte de sfatul Lui și să-L accepte ca Răscumpărător, în timp ce acei care erau înțelepți în felul lumii și împietriți cu inima nu prea aveau să-L urmeze și să găsească un loc în Împărăția lui Dumnezeu. Acești micuți, prin venirea la Hristos și primirea sfatului și a binecuvântării Lui, au întipărit chipul și cuvintele Lui amabile în mintea lor maleabilă, spre a nu mai fi șterse niciodată. Din această faptă a lui Hristos noi trebuie să învățăm o lecție, anume că inimile celor tineri sunt cele mai receptive față de învățăturile creștinismului, ușor de influențat spre evlavie și virtute și puternice spre a reține impresiile primite. Dar acești tineri delicați trebuie să fie apropiați cu amabilitate și învățați cu iubire și răbdare.
Sora mea, leagă pe copiii tăi de inima ta prin afecțiune. Dă-le atenție și poartă-le de grijă în toate privințele. Procură-le îmbrăcăminte care să le vină bine, ca să nu fie înjosiți prin înfățișarea lor, pentru că aceasta ar fi jignitor pentru respectul lor de sine. Tu ai văzut că lumea este devotată modei și îmbrăcămintei, neglijând ca mintea și morala să împodobească persoana; dar, evitând acest rău, tu te apropii de extrema opusă și nu dai atenție suficientă îmbrăcămintei tale și a copiilor tăi. Este întotdeauna drept să fii curat și îmbrăcat potrivit, într-un fel care să stea bine pentru vârsta și poziția ta în viață.
Ordinea și curățenia sunt legea cerului; și pentru a veni în armonie cu aranjamentul divin, este datoria noastră să fim curați și agreați. Ideile tale asupra acestui subiect sunt denaturate. În timp ce condamni extravaganța și vanitatea lumii, cazi în greșeala de a întinde de economie până la zgârcenie. Tu îți refuzi ceea ce este numai drept și potrivit să ai, pentru care Dumnezeu te-a înzestrat cu mijloace spre a le procura. Nu te îmbraci cum se cuvine nici tu, nici copiii tăi. Înfățișarea noastră exterioară nu trebuie să-L dezonoreze pe Cel pe care mărturisim că-L urmăm, ci trebuie să reflecte onoare pentru cauza Lui.
Apostolul spune: „Îndeamnă pe bogații veacului acestuia să nu se îngâmfe, să nu-și pună nădejdea în niște bogății nestatornice, ci în Dumnezeu, care ne dă toate lucrurile din belșug, ca să ne bucurăm de ele. Îndeamnă-i să facă bine, să fie bogați în fapte bune, să fie darnici, gata să simtă împreună cu alții.” Banii tăi îți sunt dați să-i folosești unde este nevoie, nu să-i păstrezi cu grijă pentru nimicirea din conflagrația cea mare. Ție ți se poruncește să te bucuri de darurile Domnului și să le folosești pentru confortul tău, pentru scopuri de caritate și de fapte bune, spre înaintarea cauzei Lui, prin aceasta strângându-ți o comoară în cer.
Multe suferințe s-au abătut asupra ta, în înțelepciunea lui Dumnezeu spre a te aduce mai aproape de tronul harului. El domolește și supune pe copiii Săi prin dureri și necazuri. Lumea aceasta este atelierul lui Dumnezeu, unde ne șlefuiește pentru curțile cerești. El folosește cuțitul de rindea peste inimile noastre tremurânde, până ce asperitățile și neregularitățile sunt îndepărtate și noi suntem potriviți pentru propriile noastre locuri din clădirea cerească. Prin suferință și necaz, creștinul devine curățit și întărit și își formează un caracter după modelul dat de Hristos. Influența unei adevărate vieți evlavioase nu poate fi măsurată. Ea se întinde dincolo de cercul imediat al familiei și prietenilor, revărsând o lumină care câștigă suflete pentru Isus.