Unele lucruri de gravă importanță n-au primit atenția cuvenită la departamentele noastre de publicații. Bărbații din poziții de răspundere trebuia să facă planuri prin care cărțile noastre să poată fi puse în circulație, și nu să stea în rafturi, ieșind moarte de sub tipar. Poporul nostru este în urma timpului și nu urmează ocaziile favorabile ale providenței lui Dumnezeu.
Multe dintre publicațiile noastre au fost puse pe piață la un preț așa de mic, încât profiturile nu sunt suficiente spre a susține instituția și a păstra un fond bun pentru folosire în continuare. Și cei din poporul nostru care n-au o sarcină specială în diferitele ramuri ale lucrării la Battle Creek și Oakland nu sunt informați cu privire la nevoile cauzei și capitalul necesar spre a menține lucrarea în acțiune. Ei nu înțeleg răspunderea față de pierderi și cheltuiala zilnică la astfel de instituții. Se pare că ei cred că totul se desfășoară fără multă grijă și bani și de aceea vor susține necesitatea celor mai mici prețuri pentru publicațiile noastre, în felul acesta nelăsând aproape nici o rezervă de bani. Și după ce prețurile au fost reduse până aproape de un nivel dezastruos, ei manifestă doar un interes slab față de creșterea vânzării chiar a acelor cărți pentru care au cerut astfel de prețuri mici. Scopul fiind atins, sarcina lor încetează, când ar trebui să aibă un interes serios și o grijă reală spre a insista asupra vânzării publicațiilor, prin aceasta semănând semințele adevărului și ducând bani la editură pentru a-i investi în alte publicații.
Pastorii își neglijează foarte mult datoria prin faptul că nu prezintă această problemă în comunitățile unde lucrează, astfel ca acestea să devină interesate. O dată ce prețul cărților este redus, este o problemă foarte dificilă de a le obține din nou pe o bază rentabilă, în timp ce oameni înguști la minte vor striga „speculație”, fără să discearnă că nimeni nu este beneficiar și că mijloacele lui Dumnezeu nu trebuie să fie paralizate din lipsă de capital. Cărți care trebuia să circule, în mare măsură, zac nefolosite în birourile editurii noastre pentru că nu este manifestat interes suficient spre a le pune în circulație.
Presa este o putere, dar dacă produsele ei zac moarte din lipsă de bărbați care să facă planuri pentru o largă circulație a lor, puterea ei este pierdută. În timp ce s-a acționat repede spre a discerne posibilitatea de a cheltui bani în condiții favorabile, spre a înmulți cărțile și broșurile, au fost neglijate planurile de a recupera banii astfel investiți, spre a produce alte publicații. Puterea presei, cu toate avantajele ei, se află în mâinile lor și pot s-o folosească cu cel mai bun profit sau pot fi pe jumătate adormiți, iar prin lipsă de acțiune să piardă avantajele pe care le puteau câștiga. Prin calcul judicios, ei pot extinde lumina prin vânzare de cărți și broșuri. Ei pot să le trimită miilor de familii care acum se află în întuneric și rătăcire.
Alți editori au sisteme regulate de a prezenta pe piață cărți fără nici un interes important. „Căci fiii veacului acestuia, față de semenii lor, sunt mai înțelepți decât fiii luminii.” Ocazii de aur au loc aproape zilnic unde liniștiții mesageri ai adevărului se pot prezenta în familii și persoanelor; dar cei indolenți și nepăsători nu profită deloc de aceste ocazii. Predicatorii vii sunt puțini. Acolo unde ar trebui să fie o sută, este numai unul. Mulți fac marea greșeală de a nu-și pune talentele în acțiune spre a căuta să salveze sufletele semenilor lor. Ar trebui angajați sute de oameni care să ducă lumina în toate orașele, satele și comunele noastre. Spiritul public trebuie agitat. Dumnezeu spune: „Lăsați ca lumina să fie trimisă în toate părțile câmpului.” Planul Lui este ca oamenii să fie canale ale luminii, care s-o ducă celor care sunt în întuneric.
Misionari sunt necesari peste tot. În toate părțile câmpului trebuie aleși vânzători de cărți, nu dintre elementele instabile ale societății, nu dintre bărbații și femeile care nu sunt buni de nimic altceva și n-au avut nici un succes, ci dintre cei care au o îndemânare bună, tact, previziune entuziastă și abilitate. De unii ca aceștia este nevoie spre a avea succes ca agenți, colportori și vânzători ambulanți. Oameni potriviți își asumă răspunderea acestei lucrări, dar unii pastori nechibzuiți îi vor lăuda, spunându-le că darul lor ar trebui folosit la amvon în locul simplei lucrări de colportor. În felul acesta, lucrarea este depreciată. Ei sunt influențați să obțină o autorizație de a predica; și tocmai cei care ar putea fi instruiți ca buni misionari, să viziteze familiile în căminul lor și să vorbească și să se roage împreună cu ele, sunt luați spre a-i face pastori slabi, iar câmpul unde este nevoie de atâta muncă și unde ar putea fi făcut atât de mult bine pentru cauză este neglijat. Colportorul eficient, ca și pastorul, trebuie să aibă o remunerație suficientă pentru serviciile lui, dacă lucrează cu credincioșie.
Dacă există o lucrare mai importantă decât cealaltă, atunci aceea este de a prezenta publicațiile noastre în public, făcându-i pe oameni să cerceteze Scripturile. Lucrarea misionară — prezentarea publicațiilor noastre în familii, discutarea și înălțarea de rugăciuni cu ei și pentru ei — este o lucrare bună, care-i va educa pe bărbați și femei să facă lucrare pastorală.
Nu toți sunt potriviți pentru această lucrare. Cei cu talent și abilitatea cea mai bună, care se pot ține de lucrare cu pricepere și sistematic și o vor duce mai departe cu stăruință și energie, aceștia sunt cei care trebuie aleși. Trebuie să existe un plan complet și foarte bine alcătuit, iar acesta să fie adus la îndeplinire cu credincioșie. Comunitățile din fiecare loc trebuie să simtă cel mai adânc interes pentru lucrarea misionară cu broșuri.
Cărțile Spiritul Profeției, precum și Mărturiile ar trebui să fie introduse în fiecare familie a păzitorilor Sabatului și frații să cunoască valoarea lor și să fie îndemnați să le citească. N-a fost planul cel mai înțelept de a pune acestor cărți un preț mic și de a avea numai un singur set într-o comunitate. Ele trebuie să se găsească în biblioteca fiecărei familii și citite iar și iar. Să fie acolo unde pot fi citite de mulți și lăsate să fie uzate, fiind citite de toți vecinii.
Ar trebui să fie lecturi de seară, în care unul citește cu glas tare pentru cei adunați iarna în jurul focului din cămin. Se manifestă doar puțin interes spre a folosi la maximum lumina dată de Dumnezeu. O mare parte din ea este cu privire la îndatoririle de familie și multe instrucțiuni sunt date spre a face față aproape fiecărui caz și împrejurări. Vor fi cheltuiți bani pentru ceai, cafea, panglici, gulere încrețite și ornamente vestimentare, precum și timp și muncă pentru pregătirea îmbrăcămintei, în timp ce lucrarea lăuntrică a inimii este neglijată. Dumnezeu a oferit o lumină prețioasă spre a fi prezentată în publicații, iar acestea trebuie să se afle în posesia fiecărei familii spre a fi citite. Părinți, copiii voștri sunt în primejdia să meargă împotriva luminii date de cer, și voi trebuie atât să cumpărați, cât și să citiți cărțile, pentru că ele vor fi o binecuvântare pentru voi și ai voștri. Ar trebui să împrumutați vecinilor voștri Spiritul Profeției și să-i convingeți să cumpere exemplare pentru ei înșiși. Misionari pentru Dumnezeu, voi trebuie să fiți lucrători serioși, activi și energici!
Mulți merg direct împotriva luminii pe care a dat-o Dumnezeu poporului Său, pentru că ei nu citesc cărțile care conțin lumină și înțelepciune, mustrări și avertismente. Grijile lumii, iubirea modei și lipsa religiei au îndepărtat atenția de la lumina pe care a dat-o Dumnezeu atât de binevoitor, în timp ce cărți și reviste care conțin erezii circulă peste tot în țară. Scepticismul și necredința se înmulțesc peste tot. Lumina cea atât de prețioasă, care vine de la tronul lui Dumnezeu, este ascunsă sub obroc. Dumnezeu va trage la răspundere pe poporul Său pentru această neglijență. Lui trebuie să I se dea socoteală de fiecare rază de lumină pe care a lăsat-o să strălucească pe cărarea noastră, fie că a fost folosită pentru înaintarea noastră în lucrurile spirituale, fie că a fost respinsă pentru că a fost mai plăcut să urmăm înclinația.
Noi avem acum condiții foarte favorabile să răspândim adevărul; dar poporul nostru nu se ridică la înălțimea privilegiilor date. Ei nu văd și nu simt în fiecare comunitate nevoia de a-și folosi capacitățile spre a câștiga suflete. Ei nu-și dau seama de datoria lor de a obține abonamente pentru revistele noastre, inclusiv revista noastră de sănătate, și de a prezenta cărțile și broșurile noastre. În lucrare trebuie să fie oameni dispuși să învețe care sunt căile cele mai bune de a se apropia de persoane și familii. Îmbrăcămintea lor trebuie să fie plăcută, și nu spilcuită, iar manierele lor să nu îi dezguste pe oameni. Este o mare lipsă de politețe adevărată în rândurile poporului nostru. Aceasta trebuie să fie cultivată de toți cei care fac lucrare misionară.
Casele noastre de editură trebuie să prezinte o prosperitate însemnată. Poporul nostru poate să le susțină, dacă vrea să arate un interes hotărât față de lucrarea publicațiilor noastre pe piață. Dar dacă va fi manifestat un interes tot atât de mic în anul care vine cât a fost arătat în anul care a trecut, atunci va fi doar o mică rezervă de bani pe care se poate conta. Cu cât va fi mai largă circulația publicațiilor noastre, cu atât mai mare va fi cererea de cărți care prezintă lămurit adevărul Scripturilor. Mulți ajung dezgustați de contradicțiile, erorile și apostazia bisericilor, precum și de festivalurile, bazarurile, loteriile și numeroasele investiții făcute cu scopul de a stoarce bani pentru biserică. Sunt mulți care caută lumina în întuneric. Dacă ziarele, broșurile și cărțile noastre, care exprimă adevărul în limba clară a Bibliei, ar putea avea o circulație largă, mulți ar descoperi că ele sunt exact ceea ce doreau ei. Dar mulți dintre frații noștri acționează ca și când oamenii trebuie să vină la ei sau să-i trimită la birourile noastre spre a obține publicațiile, când mii nici nu știu că ele există.
Dumnezeu cheamă pe poporul Său să acționeze ca bărbați vii și să nu fie indolenți, leneși și nepăsători. Noi ar trebui să ducem publicațiile oamenilor și să-i îndemnăm să le accepte, arătându-le că vor primi cu mult mai mult decât valoarea banilor lor. Înălțați valoarea cărților pe care le oferiți. Voi nu le puteți aprecia la adevărata lor valoare.
Sufletul meu a fost chinuit când am văzut indiferența poporului nostru care face o atât de înaltă mărturisire. Am văzut că sângele sufletelor va fi pe îmbrăcămintea multora care acum se simt comozi și neresponsabili pentru sufletele care pier în jurul lor din lipsă de lumină și cunoștință. Ei au venit în legătură cu ei, dar niciodată nu i-au avertizat, niciodată nu s-au rugat împreună cu ei și pentru ei și niciodată n-au făcut eforturi serioase să le prezinte adevărul. Mi s-a arătat că în privința aceasta a fost o neglijență surprinzătoare. Pastorii nu fac nici jumătate din ceea ce ar putea face spre a-i educa pe oamenii pentru care lucrează asupra tuturor punctelor adevărului și datoriei, și ca urmare, oamenii sunt nespirituali și inactivi. Rugul și eșafodul nu sunt alese pentru acest timp spre a pune la încercare pe poporul lui Dumnezeu; și tocmai din acest motiv iubirea multora s-a răcit. Când apar încercări, harul este proporțional cu pericolele. Noi trebuie să ne consacrăm în mod individual exact în locul unde Dumnezeu a spus că ne va întâmpina.