La 23 noiembrie 1879, mi-au fost arătate unele lucruri cu referire la instituțiile din mijlocul nostru și îndatoririle și primejdiile pentru cei care ocupă poziții de conducere în legătură cu ele. Am văzut că bărbații aceștia au fost ridicați să facă o lucrare specială ca unelte ale lui Dumnezeu, fiind conduși, călăuziți și stăpâniți de Duhul Lui. Ei trebuie să corespundă cerințelor lui Dumnezeu și niciodată să nu considere că sunt propriii lor stăpâni și că își pot folosi puterile cum vor socoti că este cel mai profitabil pentru ei înșiși. Deși este ținta lor să fie și să facă binele, totuși, este foarte sigur că vor greși, dacă nu sunt învățăcei permanenți în școala lui Hristos. Singura lor siguranță este în umblarea smerită cu Dumnezeu.
Primejdiile abundă pe fiecare cărare și cel care iese biruitor va cânta într-adevăr un imn triumfător în cetatea lui Dumnezeu. Unii au puternice trăsături de caracter pe care va trebui să le reprime. Dacă sunt ținute sub controlul Duhului lui Dumnezeu, aceste trăsături vor fi o binecuvântare; dar dacă nu, ele se vor dovedi un blestem. Dacă cei care călătoresc acum pe valul popularității nu devin amețiți, aceasta va fi o minune a îndurării. Dacă ei se bazează pe propria lor înțelepciune, așa cum au făcut mulți în astfel de situații, înțelepciunea lor se va dovedi o nebunie. Dar dacă se vor preda neegoiști lucrării lui Dumnezeu, neabătându-se niciodată câtuși de puțin de la principiu, Domnul îi va cuprinde cu brațul Lui cel veșnic și va fi pentru ei un ajutor puternic. „Căci voi cinsti pe cine Mă cinstește.”
Aceasta este o epocă periculoasă pentru orice om care are talente care pot fi de valoare în lucrarea lui Dumnezeu; pentru că Satana își îndreaptă în mod continuu ispitele asupra unei astfel de persoane, încercând mereu să o umple de mândrie și ambiție, și când vrea Dumnezeu să o folosească, prea adesea este cazul că devine independentă și îngâmfată, socotindu-se capabilă să lupte singură. Aceasta va fi primejdia voastră, fraților, dacă nu aveți o viață de continuă credință și rugăciune. Puteți avea un simțământ adânc și constant despre lucrurile veșnice și acea iubire pentru omenire pe care a arătat-o Hristos în viața Sa. O strânsă legătură cu cerul va da tonul pentru credincioșia voastră și va fi temelia succesului vostru. Simțământul vostru de dependență vă va aduce la rugăciune și simțul datoriei vă va chema la efort. Rugăciune și efort, efort și rugăciune vor fi ocupația vieții voastre. Trebuie să vă rugați ca și când eficiența și lauda s-ar datora întru totul lui Dumnezeu și să lucrați ca și când toată datoria ar fi a voastră. Dacă doriți să aveți putere, o puteți avea; cecul vostru pentru ea vă așteaptă. Numai să credeți în Dumnezeu, credeți-L pe Cuvânt, acționați prin credință, și binecuvântările vor veni.
În această privință, geniul, logica și elocvența nu vor ajuta. Pe cei care au o inimă smerită, statornică, pocăită, Dumnezeu îi acceptă și aude rugăciunile lor, și când Dumnezeu ajută, toate obstacolele vor fi învinse. Cât de mulți bărbați, cu mari daruri naturale și cunoștințe înalte, n-au reușit când au fost puși în poziții de răspundere, în timp ce aceia cu un intelect mai slab, care trăiesc într-un mediu mai puțin favorabil, au avut un succes minunat. Secretul a constat în faptul că cei dintâi s-au încrezut în ei înșiși, în timp ce cei de pe urmă s-au unit cu Cel care este minunat la sfat și puternic în lucrare spre a împlini ceea ce vrea El.
Lucrarea lor fiind totdeauna presantă, unora le este greu să-și ia timp pentru meditație și rugăciune; dar ei nu trebuie să facă această greșeală. Binecuvântarea cerului, obținută prin rugăciune zilnică, va fi ca pâinea vieții pentru suflet și-i va face să crească în putere morală și spirituală, ca pomul sădit lângă râul cu apă, ale cărui frunze sunt totdeauna verzi și ale cărui roade se vor arăta la timp potrivit.
Unii au făcut o greșeală serioasă, neglijând să ia parte la serviciul divin public. Privilegiile serviciului divin vor fi tot atât de folositoare atât pentru ei, cât și pentru alții, și sunt absolut necesare. Se poate ca ei să nu fie în stare să se folosească de aceste privilegii atât de des cum se folosesc de ele mulți alții. Adesea, medicii sunt chemați în Sabat să-i viziteze pe bolnavi și astfel, ziua de odihnă să devină o zi de muncă obositoare. Astfel de muncă de ușurare a suferinței a fost declarată de Mântuitorul nostru o lucrare de binefacere, care nu este o călcare a Sabatului. Dar acei care consacră în mod regulat Sabatele lor scrisului sau muncii, nefăcând nici o schimbare specială, își vatămă propriile lor suflete, dau altora un exemplu care nu merită să fie imitat și nu cinstesc pe Dumnezeu.
Unii n-au ajuns să vadă importanța reală a participării la adunările religioase și faptul de a se da mărturie pentru Hristos și adevăr. Dacă acești frați nu obțin tărie spirituală prin îndeplinirea cu credincioșie a fiecărei îndatoriri creștine, venind astfel într-o legătură mai strânsă și mai sacră cu Răscumpărătorul lor, ei vor deveni slabi în putere morală. Cu siguranță că se vor ofili spiritual dacă nu-și schimbă în această privință felul lor de a fi.
Bărbații care au fost puși în slujba instituțiilor noastre ocupă posturi importante și de răspundere. Deși nu pot fi înlocuiți așa de ușor, totuși ei nu trebuie să creadă că sunt absolut necesari. Dumnezeu poate lucra și fără ei, dar ei nu pot lucra fără Dumnezeu. Bărbații aceștia trebuie să lucreze în armonie. Dacă își îndeplinește funcția în mod onorabil, fiecare trebuie să apere interesele financiare ale instituției, încredințate în grija lui. Dar bărbații aceștia trebuie să fie foarte atenți ca să nu aibă în vedere numai lucrarea domeniului lor și să lucreze pentru departamentul lor în paguba altor ramuri de aceeași importanță.
Fraților, voi sunteți în primejdia de a face greșeli grave în tranzacțiile voastre de afaceri. Dumnezeu vă avertizează să fiți atenți ca să nu nutriți tendința de a vă împovăra unii pe alții. Fiți cu băgare de seamă să nu cultivați tactica șmecherului, pentru că aceasta nu va rezista probei din ziua lui Dumnezeu. Este nevoie de ascuțime de minte și de chibzuință amănunțită, pentru că aveți de-a face cu tot felul de oameni; trebuie să apărați interesele instituțiilor, altfel mii de dolari vor merge în mâinile oamenilor necinstiți. Dar nu lăsați ca aceste trăsături de caracter să domine. Sub un control bun, ele sunt elemente principale în caracter și, având temerea de Dumnezeu în față și iubirea Lui în inimă, veți fi în siguranță.
Este mult mai bine să se renunțe la unele avantaje care ar putea fi câștigate decât să se cultive un spirit de zgârcenie, făcându-l astfel o lege a firii. Înșelătoria meschină nu este vrednică de un creștin. Noi ne-am despărțit de lume datorită acțiunii de separare pe care o exercită adevărul. Relele noastre trăsături de caracter nu sunt totdeauna vizibile pentru noi, deși ele pot fi foarte evidente pentru alții. Dar timpul și împrejurările ne vor dovedi cu siguranță și vor aduce la lumină aurul caracterului sau vor descoperi metalul de proastă calitate. Nici unul dintre noi nu este cunoscut sau citit de toți oamenii, până ce nu ne testează cuptorul de topit al lui Dumnezeu. Orice cuget josnic, orice acțiune rea descoperă vreun defect de caracter. Toate aceste trăsături aspre trebuie să fie aduse sub dalta și ciocanul din marele atelier al lui Dumnezeu și harul lui Dumnezeu trebuie să le netezească și să le finiseze mai înainte de a putea fi potriviți pentru un loc în templul cel slăvit.
Dumnezeu poate să-i facă pe acești frați mai prețioși decât aurul fin, chiar decât aurul din Ofir, dacă se vor supune brațului Lui transformator. Ei trebuie să fie hotărâți să folosească în cea mai nobilă manieră fiecare aptitudine și fiecare ocazie. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să fie obiectul lor de studiu și călăuza lor când este să hotărască ce este cel mai de seamă și cel mai bine în toate cazurile. Caracterul cel nepătat, Modelul desăvârșit prezentat în fața lor în Evanghelie, trebuie studiat cu cel mai profund interes. Lecția cea mai importantă pentru ei este că numai curăția sufletească redă noblețea sufletului. Dumnezeu să ne libereze de folosirea oamenilor înțelepți în felul lumii. Singura lor speranță este să devină nebuni, ca să poată fi cu adevărat înțelepți.
Cel mai slab urmaș al lui Hristos a intrat în legătură cu puterea nemărginită. În multe cazuri, Dumnezeu poate face puțin pentru oamenii de știință pentru că ei nu simt nevoia să se sprijine pe El, care este izvorul a toată înțelepciunea; de aceea, după o încercare, El îi înlătură pentru bărbați cu talent inferior dar care au învățat să se încreadă în El, ale căror suflete sunt întărite prin bunătate, adevăr și credincioșie neșovăielnică și care nu vor ceda la nimic din ceea ce va lăsa o pată pe conștiință.
Fraților, dacă vă veți uni sufletele cu Dumnezeu, prin credință vie, El vă va face oameni puternici. Dacă vă încredeți în tăria și înțelepciunea voastră, veți da greș, cu siguranță. Nu este plăcerea lui Dumnezeu ca voi să aveți un interes atât de mic față de serviciul religios. Sunteți oameni reprezentativi și, ca atare, exercitați o influență mai întinsă decât persoanele din poziții mai puțin importante. Voi trebuie să căutați totdeauna mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui. Trebuie să fiți lucrători activi și interesați în comunitate, cultivând capacitățile voastre religioase și păstrându-vă propriile voastre suflete în iubirea lui Dumnezeu. Domnul are pretenții asupra voastră în această privință pe care voi nu le puteți nesocoti; voi trebuie să creșteți în har sau să fiți piperniciți și schilodiți în lucrurile spirituale. Nu este numai privilegiul vostru, ci și datoria voastră de a mărturisi pentru Hristos oricând și oriunde puteți și, exercitând mintea în acest fel, veți cultiva o iubire pentru lucrurile sfinte.
Noi suntem în primejdia de a-i privi pe slujitorii lui Hristos ca pe niște oameni simpli, nerecunoscându-i ca reprezentanți ai Lui. Toate considerațiile personale trebuie să fie lăsate deoparte; trebuie să ascultăm de Cuvântul lui Dumnezeu trimis prin ambasadorii Săi. Hristos trimite mereu mesaje celor ce ascultă de glasul Lui. În noaptea agoniei Mântuitorului nostru din grădina Ghetsemani, ucenicii adormiți n-au auzit glasul lui Isus; ei nu au simțit prezența îngerului și au pierdut puterea și slava scenei datorită somnolenței, nereușind astfel să primească dovada care le-ar fi întărit sufletele pentru scenele teribile care îi așteptau. În felul acesta, chiar bărbații care au cea mai mare nevoie de îndrumare divină, adesea, nu reușesc să o primească deoarece nu comunică cu cerul. Satana caută mereu să impresioneze și să stăpânească mintea și nici unul dintre noi nu este în siguranță, dacă nu avem o legătură continuă cu Dumnezeu. Noi trebuie să primim în fiecare clipă provizii din cer și, dacă vom fi păstrați prin puterea lui Dumnezeu, trebuie să ascultăm de toate cerințele Lui.
Condiția ca voi să aduceți roade este să rămâneți în Vița cea vie. „Rămâneți în Mine, și Eu voi rămâne în voi. După cum mlădița nu poate aduce roadă de la sine, dacă nu rămâne în viță, tot așa, nici voi nu puteți aduce roadă, dacă nu rămâneți în Mine. Eu sunt Vița, voi sunteți mlădițele. Cine rămâne în Mine, și în cine rămân Eu, aduce multă roadă; căci despărțiți de Mine nu puteți face nimic. Dacă nu rămâne cineva în Mine, este aruncat afară, ca mlădița neroditoare, și se usucă; apoi mlădițele uscate sunt strânse, aruncate în foc și ard.”
Toate țintele și intențiile voastre bune nu vor fi în stare să reziste testului ispitirii. Voi trebuie să fiți bărbați ai rugăciunii. Cererile voastre nu trebuie să fie nelămurite, ocazionale, pe apucate, ci serioase, stăruitoare și constante. Nu este necesar să fii singur sau să te pleci pe genunchi ca să te rogi, ci, în timp ce munciți, sufletele voastre adesea pot fi înălțate la Dumnezeu, prinzându-se de tăria Lui; atunci veți fi bărbați hotărâți, integri, care nu vor fi nicicum abătuți de la adevăr, corectitudine și dreptate.
Voi sunteți apăsați de griji urgente, de poveri și îndatoriri, dar cu cât este mai mare apăsarea, cu cât mai grele sunt poverile pe care trebuie să le duceți, cu atât aveți mai mare nevoie de ajutor divin. Ajutorul vostru va fi Isus. Voi aveți nevoie continuă de lumina vieții pentru a vă lumina calea, și apoi razele ei divine se vor reflecta asupra altora. Lucrarea lui Dumnezeu este un tot desăvârșit pentru că toate părțile ei sunt perfecte. Atenția conștiincioasă față de lucrurile pe care lumea le numește mărunte este ceea ce face marea frumusețe și succesul vieții. Mici fapte de caritate, puține cuvinte de amabilitate, mici fapte de lepădare de sine, o înțeleaptă folosire a ocaziilor mici și o atentă cultivare a micilor talente fac ca bărbații să fie mari înaintea lui Dumnezeu. Dacă acele lucruri mici sunt luate în seamă cu credincioșie, dacă darurile acelea sunt în voi și abundă, ele vă vor face desăvârșiți în orice lucrare bună.
Nu este de ajuns să dați cu generozitate pentru cauza lui Dumnezeu. El cere o consacrare fără rezerve a tuturor puterilor voastre. Poate că voi credeți că este dificil ca, în poziția pe care o aveți, să mențineți o strânsă legătură cu Dumnezeu; dar lucrarea voastră va fi de zece ori mai grea dacă nu veți face acest lucru. Satana vă va bloca drumul cu ispitirile sale, dar voi veți putea câștiga biruința numai prin Hristos. Aceeași voință cu neputință de domolit, care dă succes în urmărirea îndeletnicirilor intelectuale, este esențială pe calea creștină. Voi trebuie să fiți reprezentanți ai lui Isus Hristos. Energia și perseverența voastră în desăvârșirea unui caracter creștin trebuie să fie cu atât mai mare decât cele arătate în oricare altă îndeletnicire, cu cât lucrurile veșnice sunt mult mai importante decât treburile vremelnice.
Ca să aveți vreodată succes în viața creștină, trebuie să vă hotărâți să fiți oameni după inima lui Dumnezeu. Domnul dorește ca influența voastră să fie exercitată în biserică și în lume spre a înălța stindardul creștinismului. Caracterul cu adevărat creștin trebuie să fie marcat de fermitatea scopului, de o hotărâre de nestăpânit, să nu poată fi modelat sau îngenuncheat de pământ sau iad. Cel care nu este orb față de atracțiile onorurilor lumești, indiferent la amenințări și nemișcat de momeli va fi pe neașteptate doborât de născocirile lui Satana.
Dumnezeu cheamă la o completă și totală consacrare, și El nu va accepta nimic mai puțin decât aceasta. Cu cât este mai dificilă poziția voastră, cu atât mai mult aveți nevoie de Isus. Iubirea și teama de Dumnezeu l-a păstrat pe Iosif curat și nepătat la curtea regelui. El a fost înălțat, oferindu-i-se bogății și onoarea de a fi al doilea după rege; și această înălțare pe cât a fost de neașteptată, pe atât a fost de mare. Este imposibil să te afli pe o înălțime dominantă fără primejdie. Furtuna lasă nevătămată floarea modestă din vale, în timp ce se luptă cu copacul foarte înalt de pe vârful muntelui. Există mulți bărbați pe care Dumnezeu putea să-i folosească cu un succes minunat când erau apăsați de sărăcie — El putea să-i facă aici de folos și dincolo să-i încununeze cu slavă, — dar prosperitatea i-a ruinat; ei au fost trași în groapă pentru că au uitat să fie smeriți, au uitat că Dumnezeu era tăria lor și au devenit independenți și îngâmfați.
Iosif a suportat proba caracterului în adversitate și aurul nu s-a înnegrit datorită prosperității. El a dovedit același respect sacru față de voința lui Dumnezeu când a stat alături de tron ca și atunci când s-a aflat în celula întemnițatului. Iosif a dus religia lui peste tot, și acesta a fost secretul credincioșiei lui neșovăielnice. Ca bărbați reprezentativi, voi trebuie să aveți puterea a tot pătrunzătoare a adevăratei evlavii. Vă spun, cu frică de Dumnezeu, că sunteți asaltați de primejdii pe care nu le vedeți și de care nu vă dați seama. Trebuie să vă ascundeți în Isus. Nu sunteți în siguranță dacă nu apucați mâna lui Hristos. Trebuie să vă păziți de orice fel de îngâmfare și să nutriți acel spirit care e gata mai degrabă să sufere decât să păcătuiască. Nici o biruință pe care o puteți câștiga nu va fi așa de prețioasă ca cea câștigată asupra eului.