Mărturii pentru comunitate, vol. 4

Capitolul 59

Influența anturajului

[AUDIO]

În instituțiile noastre cu mulți lucrători, influența anturajului este foarte mare. A căuta să te împrietenești este ceva natural. Fiecare va găsi prieteni sau și-i va face. Și exact proporțional cu puterea prieteniei va fi și cantitatea de influență pe care aceștia o vor manifesta unul asupra altuia, spre bine sau spre rău. Toți vor avea tovarăși pe care îi vor influența și de care vor fi influențați la rândul lor.

Ceea ce aduce inimile oamenilor laolaltă este o legătură misterioasă, astfel încât simțămintele, gusturile și principiile ce caracterizează doi indivizi sunt strâns asociate. Unul reține și imită spiritul, căile și faptele celuilalt. După cum ceara reține chipul sigiliului, tot așa mintea reține impresia produsă de o relație interumană. Se poate să nu-ți dai seama de influență, totuși aceasta nu o face mai puțin puternică.

Dacă tinerii ar putea fi convinși să se asocieze cu cei curați, cu cei cugetători și buni la suflet, efectul ar fi cel mai binefăcător. Dacă alegerea este făcută dintre cei care se tem de Domnul, influența va duce la adevăr, la datorie și la sfințenie. O adevărată viață creștină este o putere spre bine. Dar, pe de altă parte, cei care se asociază cu bărbați și femei cu o morală îndoielnică, cu principii și practici rele, în curând vor merge pe aceeași cale. Tendința inimii firești este de a coborî. Cel care se asociază cu scepticii în curând va deveni sceptic; cel care se întovărășește cu ticăloșii va deveni, foarte sigur, un ticălos. A merge la sfatul celor răi este primul pas spre a se opri pe calea celor păcătoși și a se așeza pe scaunul celor batjocoritori.

Toți cei care doresc să-și formeze un caracter bun trebuie să-și aleagă prieteni dintre cei care au mintea înclinată către seriozitate, meditație și care sunt atrași de cele religioase. Cei care calculează prețul și doresc să clădească pentru veșnicie trebuie să pună material bun în clădirea lor. Dacă acceptă lemnărie putredă, dacă sunt mulțumiți cu un caracter deficient, clădirea este condamnată la ruină. Toți să ia seama cum clădesc. Furtuna ispitei va sufla peste clădire, și dacă nu este construită ferm și cu credincioșie, ea nu va rămâne în picioare la încercare.

Un nume bun este mai prețios decât aurul. Tinerii au înclinația să se unească cu cei care sunt inferiori în cugetare și morală. Ce fericire adevărată poate să aștepte o persoană tânără de la legătura cu persoane care au un nivel inferior de cugetare, simțăminte și comportament? Unii sunt stricați la gust și depravați în obiceiuri și toți cei care aleg astfel de întovărășiri vor urma exemplul lor. Noi trăim în vremuri de primejdie, care ar trebui să facă să se teamă inimile tuturor. Noi vedem mintea multora rătăcind prin încurcăturile scepticismului. Cauzele acestui fapt sunt: ignoranța, mândria și un caracter defectuos. Umilința este o lecție greu de învățat pentru omul căzut. În inima omenească există ceva care se ridică împotriva adevărului descoperit despre Dumnezeu și păcătoși, călcarea legii divine și iertarea prin Hristos.

Frați și surori, bătrâni și tineri, când aveți un ceas de răgaz, deschideți Biblia și îmbogățiți-vă mintea cu adevărurile ei prețioase. Când sunteți angajați în lucru, păziți-vă mintea, păstrați-o să se sprijine pe Dumnezeu, vorbiți mai puțin și meditați mai mult. Aduceți-vă aminte că: „În ziua judecății, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor, pe care-l vor fi rostit”. Cuvintele voastre să fie alese; aceasta va închide ușa împotriva vrăjmașului sufletelor. Faceți ca ziua voastră să înceapă cu rugăciune; lucrați ca în fața lui Dumnezeu. Îngerii Lui se află totdeauna alături de voi, înregistrând cuvintele, comportamentul și felul în care este făcută lucrarea voastră. Dacă vă îndepărtați de sfatul cel bun, alegând să vă asociați cu cei pe care aveți motiv să-i bănuiți că nu sunt înclinați spre cele religioase, cu toate că ei mărturisesc a fi creștini, curând veți deveni asemenea lor. Voi vă așezați în calea ispitei, pe terenul de luptă al lui Satana, și dacă nu sunteți continuu păziți, veți fi biruiți de urzelile lui. Sunt unele persoane care pentru un timp au făcut o mărturisire de credință religioasă, dar care sunt în toate privințele fără Dumnezeu și fără o conștiință sensibilă. Ei sunt ușuratici și superficiali, iar conversația lor este de calitate inferioară. Mintea este preocupată de curtenie și căsătorie, excluzând astfel cugetele mai înalte și nobile.

Asocierile alese de lucrători hotărăsc destinul lor pentru lumea aceasta și cea viitoare. Unii care au fost cândva conștiincioși și credincioși s-au schimbat întristător de mult; ei s-au despărțit de Dumnezeu și Satana i-a ademenit de partea lui. Acum ei sunt nereligioși și fără respect și au o influență asupra altora care sunt modelați ușor. Asocierile cele rele corup caracterul, principiul fiind subminat. „Cine umblă cu înțelepții, se face înțelept, dar cui îi place să se însoțească cu nebunii o duce rău.”

Tinerii sunt în primejdie, dar ei sunt orbi și nu pot discerne tendințele și rezultatul căii urmate de ei. Mulți sunt angajați în cochetărie. Ei par îndrăgostiți nebunește. În aceste afecțiuni nu este nimic nobil, demn sau sacru; deoarece ele sunt inspirate de Satana, influența este așa încât să-i placă lui. Avertizările pentru aceste persoane nu au nici un fel de efect, nefiind luate în seamă. Sunt încăpățânați, îndărătnici, sfidători. Ei cred că avertizarea, sfatul sau mustrarea nu li se aplică lor. Purtarea lor nu-i îngrijorează. Ei se separă continuu de lumina și iubirea lui Dumnezeu. Pierd orice discernământ al lucrurilor sacre și veșnice și, în timp ce pot să păstreze o formă seacă a îndatoririlor creștine, nu au nici o atracție față de aceste exerciții religioase. Aceste suflete înșelate vor afla mult prea târziu că „strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viață, și puțini sunt cei ce o află”.

Cuvintele, faptele și motivele sunt înregistrate; dar cât de puțin înțeleg aceste capete ușoare și superficiale și aceste inimi împietrite că un înger al lui Dumnezeu stă și scrie felul în care sunt folosite aceste momente prețioase! Dumnezeu va aduce la lumină fiecare cuvânt și fiecare faptă. El este în orice loc. Mesagerii Lui, deși nevăzuți, sunt vizitatori în camera de lucru și în dormitor. Faptele ascunse ale întunericului vor fi aduse la lumină. Cugetele, intențiile și planurile inimii vor fi descoperite. Toate lucrurile sunt descoperite și deschise privirii Aceluia cu care avem de-a face.

Lucrătorii trebuie să-L ia pe Isus cu ei în fiecare departament al muncii lor. Totul trebuie să fie făcut cu exactitate și desăvârșire, pentru că va fi probat. În lucrare trebuie să se afle tot interesul. Credincioșia este tot atât de esențială în îndatoririle obișnuite ale vieții, ca și în cele care implică o responsabilitate mai mare. Unii pot crede că munca lor nu este înnobilatoare, dar aceasta este exact așa cum aleg ei s-o facă. Numai ei sunt capabili de degradarea sau ridicarea serviciului lor. Noi dorim ca fiecare trântor să poată fi obligat să muncească pentru pâinea cea de toate zilele; pentru că munca este o binecuvântare, nu un blestem. Munca executată cu grijă ne va păzi de multe capcane ale lui Satana, care „găsește totdeauna pentru mâinile leneșe să facă ceva rău”.

Nici unuia dintre noi să nu-i fie rușine de lucru, oricât de neînsemnat și servil poate să pară. Munca este înnobilatoare. Toți cei care muncesc cu capul sau mâinile sunt oameni muncitori. Și toți își fac datoria și cinstesc religia lor tot atât de mult în timp ce spală rufe sau vase, ca și atunci când merg la biserică. În timp ce mâinile sunt ocupate cu cea mai obișnuită muncă, mintea poate fi înălțată și înnobilată prin cugete curate și sfinte. Dacă unii lucrători manifestă lipsă de respect pentru lucrurile religioase, ei trebuie să fie îndepărtați din lucrare. Nimeni să nu creadă că instituția este dependentă de ei.

Cei care sunt angajați de mult timp în instituțiile noastre, acum ar trebui să fie muncitori responsabili, vrednici de încredere în orice loc, tot așa de credincioși față de datorie ca și busola față de pol. Dacă ar fi folosit corect ocaziile pe care le-au avut, ar putea avea acum caractere simetrice și o profundă și vie experiență în lucrurile religioase. Dar unii dintre acești lucrători s-au despărțit de Dumnezeu.

Religia a fost lăsată la o parte. Ea nu este un principiu stabil, cultivat cu grijă oriunde merg, în orice fel de societate s-ar afla, dovedindu-se ca o ancoră pentru suflet. Doresc ca toți muncitorii să ia serios în considerare faptul că succesul în această viață și în câștigarea vieții viitoare depinde în mare măsură de credincioșia în lucrurile cele mici. Cei care doresc responsabilități mai mari trebuie să manifeste credincioșie în îndeplinirea îndatoririlor exact acolo unde i-a pus Dumnezeu.

Desăvârșirea lucrării lui Dumnezeu este lămurit văzută atât în insecta cea mai mică, cât și în regele păsărilor. Sufletul copilașului, care crede în Hristos, este tot atât de prețios înaintea Lui cum sunt îngerii din jurul tronului Său. „Voi fiți dar desăvârșiți, după cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit”. Așa cum Dumnezeu este desăvârșit în sfera Lui, tot așa omul poate fi desăvârșit în sfera sa. Orice găsește mâna să facă trebuie făcut desăvârșit și cu promptitudine. Credincioșia și integritatea în lucrurile mici, îndeplinirea micilor îndatoriri și a micilor fapte de amabilitate vor înveseli și bucura calea vieții și, când lucrarea noastră de pe pământ este terminată, fiecare din micile îndatoriri îndeplinite cu credincioșie va fi tezaurizată ca o piatră prețioasă înaintea lui Dumnezeu.