[Articolul inclus în acest capitol este luat din mărturiile publicate sub formă de broșuri și distribuite membrilor bisericii din Battle Creek în 1894, 1895 și 1898]
Granville, N.S.W., 20 iulie 1894. Doresc să le reamintesc fraților mei sfaturile și avertismentele ce mi-au fost date cu privire la continua investire de mijloace în Battle Creek pentru a crea ceva mai mult spațiu sau pentru a face lucrurile ceva mai comode. Urmează să se pătrundă în câmpuri noi; adevărul trebuie să fie proclamat spre mărturie la toate națiunile. Lucrarea este stânjenită, așa că stindardul adevărului nu poate fi înălțat așa cum ar trebui în aceste câmpuri noi. În timp ce frații noștri din America se simt liberi să investească mii de dolari în clădiri, cu privire la care timpul va arăta că ei ar putea-o duce tot așa de bine și chiar și mai bine fără ele, Domnul cerea ca acești bani să fie folosiți în „regiunile din străinătate”, iar ei au fost astfel irosiți. Am prezentat avertismentele și sfatul ca fiind Cuvântul Domnului; dar inima mea a fost întristată când am văzut că, în ciuda tuturor acestora, au fost înghițite mijloace pentru a satisface aceste presupuse nevoi; s-a adăugat clădire lângă clădire, așa că banii n-au putut fi folosiți în locuri unde nu există nici un fel de înlesnire, nici o clădire pentru adorarea publică, care să facă cinste lucrării, nici un loc unde să fie înălțat stindardul adevărului. Lucrurile acestea vi le-am pus în față; și cu toate acestea, voi ați mers la fel înainte, absorbind mijloace, mijloacele lui Dumnezeu, într-o singură localitate, când Dumnezeu spusese că și așa fusese investit prea mult într-un singur loc, ceea ce însemna că nu era nimic în alte locuri, unde ar fi trebuit să fie clădiri și mijloace ajutătoare, spre a face măcar începutul.
Ce chemare aveați să investiți mii de dolari în construcții școlare adiționale? Vă închipuiați că această cheltuială era necesară, dar nu vi s-au adresat îndemnuri stăruitoare să nu investiți banii în felul acesta?
Timpul sfârșitului
Mi-a fost arătată starea îngrozitoare de lucruri, care există în lumea noastră. Îngerul harului își strânge aripile și e gata să plece. Puterea reținătoare a Domnului se retrage deja de pe pământ, iar Satana caută să agite diferitele elemente din lumea religioasă, mânându-i pe oameni să se așeze sub povățuirea marelui înșelător, care lucrează cu toată înșelăciunea nelegiuirii în fiii neascultării. Locuitorii pământului mărșăluiesc chiar de pe acum sub conducerea prințului întunericului, și acesta e doar începutul sfârșitului.
Legea lui Dumnezeu este declarată ca nulă. Vedem și auzim vești de confuzie și încurcături, lipsă și foamete, cutremure de pământ și inundații; violențe teribile vor fi săvârșite de oameni; pasiunea ajunge să predomine, și nu rațiunea. Mânia lui Dumnezeu este asupra locuitorilor lumii care ajung cu repeziciune tot atât de stricați ca și locuitorii Sodomei și Gomorei. Chiar acum focul și inundațiile distrug mii de vieți și averile adunate în chip egoist, prin asuprirea celor săraci. Urmează ca în curând Domnul să scurteze lucrarea Sa și să pună capăt păcatului. O, dacă scenele care mi-au trecut pe dinainte, scenele nelegiuirilor practicate în aceste zile de pe urmă, ar putea face o adâncă impresie asupra minții celor ce se dau drept poporul lui Dumnezeu!
După cum a fost în zilele lui Noe, așa va fi când Se va descoperi Fiul omului. Domnul Își retrage de pe pământ ocrotirea și, în curând, va fi moarte și prăpăd, o creștere a crimelor, a cruzimii și a săvârșirii de rele împotriva bogaților care s-au ridicat împotriva celor săraci. Cei care sunt lipsiți de protecția lui Dumnezeu nu vor afla siguranță în nici un loc și în nici o poziție. Agenții omenești sunt instruiți și își folosesc puterea inventivă pentru a pune în stare de funcționare cea mai puternică mașinărie de rănire și ucidere.
În loc să sporim și să înălțăm clădiri adiționale la Battle Creek sau în alte locuri, unde instituțiile noastre sunt deja întemeiate, ar trebui să aibă loc o limitare a cerințelor noastre. Mijloacele și lucrătorii noștri să fie răspândiți, pentru a reprezenta adevărul și a duce solia de avertizare în ținuturile depărtate.
Ajutor la vreme de necaz
Când copiii lui Israel călătoreau prin pustie, Domnul îi proteja de șerpi veninoși; dar a venit timpul când, din cauza abaterilor, nepocăinței și încăpățânării lui Israel, Domnul și-a retras puterea înfrânătoare de deasupra acestor reptile și mulți din popor au fost mușcați și au murit. Atunci a fost înălțat șarpele de aramă, pentru ca toți cei care își recunoșteau vina și priveau la el, prin credință, să poată trăi.
În acest timp de confuzie și necazuri, care ne stă în față, un timp de necazuri cum n-a mai fost de când a fost vreun neam de oameni, Mântuitorul înălțat va fi prezentat oamenilor din toate țările, pentru ca toți aceia care privesc la El în credință să poată trăi.
O slăbire a cinstirii lui Dumnezeu
Având în vedere criza teribilă, care ne stă în față, ce fac aceia care pretind a crede adevărul? Am fost chemată de Călăuzitorul meu, care a zis: „Urmează-Mă” și mi-au fost arătate în mijlocul poporului nostru lucruri care nu erau în armonie cu credința lui. Părea că se dă pe față o nebunie a bicicletei. Se cheltuiau bani pentru a satisface un entuziasm în direcția aceasta, bani care mai bine, mult mai bine, ar fi fost investiți în construirea de locașuri de închinare în locurile unde sunt atât de necesare. Mi-au fost prezentate lucruri foarte stranii în Battle Creek. Părea că peste poporul nostru de acolo trecea, asemenea unui val, o influență vrăjită și am văzut că aceasta va fi urmată de alte ispitiri. Satana lucrează, urmărindu-și ținta cu stăruință, pentru a determina poporul nostru să-și investească timpul și banii în satisfacerea unor presupuse nevoi. Acesta e un soi de idolatrie. Pilda va fi urmată și, în timp ce sute de oameni mor din lipsă de pâine, în timp ce foametea și molimele se simt și se văd, pentru că Dumnezeu nu poate, în armonie cu slava propriului Său Nume, să-i protejeze pe cei care lucrează contra voinței Sale, se cade ca aceia care pretind că Îl iubesc pe Dumnezeu și-I servesc să procedeze ca oamenii de pe timpul lui Noe, urmând închipuirile inimii lor?
În timp ce voi v-ați satisfăcut tendința inimii voastre prin însușirea banilor -- bani ce Îi aparțineau lui Dumnezeu -- și pentru care va trebui să dați socoteală, lucrarea misionară a fost stingherită și ținută pe loc din lipsă de mijloace și de lucrători care să înfigă stindardul adevărului în locuri pe unde oamenii nu au auzit încă solia de avertizare. Oare le va spune Dumnezeu celor care în chip egoist caută să facă pe placul propriei lor închipuiri și să-și satisfacă propriile lor dorințe: „Bine, rob bun și credincios; ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău”? (Matei 25, 23.)
Frații mei și surorile mele din Battle Creek, ce fel de mărturie dați voi unei lumi necredincioase? Mi s-a arătat că Domnul nu privește favorabil la purtarea voastră, căci umblarea voastră contrazice mărturisirea voastră de credință. Voi nu sunteți împlinitori ai cuvintelor lui Hristos.
Călăuza, Ghidul meu, mi-a spus: „Priviți și vedeți idolatria poporului Meu, căruia i-am vorbit, sculându-Mă de dimineața și arătându-i primejdiile. Am așteptat ca el să aducă roade”. Erau unii care luptau pentru întâietate, fiecare străduindu-se să-l întreacă pe celălalt în grăbita pedalare pe bicicletă. Era un spirit de ceartă și de luptă între ei cu privire la cine să fie cel mai mare. Spiritul era la fel cu acela care se dă pe față la jocurile de baseball, pe terenul colegiului. Călăuzitorul meu a zis: „Lucrurile acestea sunt o ofensă pentru Dumnezeu. Atât în apropiere, cât și în depărtare, pier suflete din lipsă de pâinea vieții și de apa mântuirii”. Când e înfrânt într-o direcție, Satana va fi gata cu alte uneltiri și planuri care vor apărea atrăgătoare și necesare și care vor absorbi bani și gândire și vor încuraja egoismul, așa ca el să-i poată birui pe aceia care atât de lesne sunt mânați la împlinirea unei satisfacții personale, înșelătoare și egoiste.
Se ridică întrebarea: Ce povară poartă acești oameni pentru înaintarea lucrării lui Dumnezeu? În ce fel arată ei că își dau seama de importanța lucrării pentru acest timp? Domnul Hristos le spunea ucenicilor Săi: „Voi sunteți lumina lumii.... Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, și să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri”. (Matei 5, 14-16.) Oare această investire de mijloace și această pedalare pe biciclete, pe străzile din Battle Creek, dă dovadă despre sinceritatea credinței voastre în ultima și solemna solie de avertizare ce trebuie să fie dată ființelor omenești, ce stau chiar pe pragul lumii veșnice?
Frații mei și surorile mele din America, vă adresez un apel: „Nu vă înșelați: Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit. Ce seamănă omul, aceea va și secera” (Galateni 6, 7.) Viața multora e prea delicată și pretențioasă. Ei nu știu nimic despre suportarea de greutăți, ca buni soldați ai lui Hristos. Ei sunt piedici în lucrarea de salvare de suflete. Ei au multe pretenții; totul trebuie să fie plăcut și ușor și să se acomodeze cu gustul lor. Ei nu sunt dispuși să facă nimic, iar pe aceia care vor să facă, îi împiedică, prin presupunerile și nevoile lor imaginare și prin iubirea lor de idoli. Ei își închipuie că sunt creștini, dar nu știu ce înseamnă viața creștină practică. Ce înseamnă a fi creștin? Înseamnă a fi asemenea lui Hristos.
Când Dumnezeu vede că poporul Său își restrânge nevoile închipuite și practică lepădarea de sine, nu într-un spirit morocănos și plin de regrete, așa cum a făcut soția lui Lot când a părăsit Sodoma, ci cu voie bună, de dragul lui Hristos și pentru că acesta e lucrul cel mai bun de făcut, lucrarea va merge înainte cu putere. Nimic, oricât de scump, oricât de drag, să nu vă absoarbă mintea și inima, abătându-vă de la studierea Cuvântului lui Dumnezeu sau de la rugăciune sârguincioasă. Vegheați în vederea rugăciunii. Trăiți propriile voastre cereri. Conlucrați cu Dumnezeu, lucrând în armonie cu El. Alungați din templul sufletului tot ce ia chipul unui idol. Acum e timpul lui Dumnezeu, iar timpul Lui e timpul vostru. Luptați lupta cea bună a credinței, refuzând să gândiți la necredință sau să exprimați necredință. Lumea trebuie să audă ultima solie de avertizare.