„Primul pas pentru organizarea Comunității, care după înălțarea lui Hristos, trebuia să ducă mai departe lucrarea Sa pe pământ, a fost făcut cu ocazia întăririi celor doisprezece ucenici”. -- Faptele Apostolilor, 18.
„Comunitatea este mijlocul rânduit de Dumnezeu pentru salvarea oamenilor. Ea a fost organizată pentru lucrare și misiunea ei este să vestească lumii Evanghelia. De la început planul lui Dumnezeu a fost ca prin Comunitatea Sa, să reflecte către lume plinătatea care este în El. Membrii comunității, aceia pe care El i-a chemai din întuneric la lumina Sa minunată, trebuie să reflecte continuu în afară mărirea Sa. Comunitatea este depozitarul tezaurelor harului lui Hristos; și prin comunitate se va face cunoscut în cele din urmă chiar către «domniile și puterile din locuri cerești» manifestarea finală și deplină a iubirii lui Dumnezeu”. -- Faptele Apostolilor, 9.
„Comunitatea lui Dumnezeu este curtea vieții sfinte, dăruită bogat cu felurite daruri și înzestrată cu Duhul Sfânt. Membrii trebuie să-și afle fericirea în fericirea acelora pe care-i ajută și cărora le aduc binecuvântare. Minunată e lucrarea pe care Domnul intenționează să o îndeplinească prin Comunitatea Sa, ca Numele Sau să poată fi mărit”. -- Faptele Apostolilor, 12, 13.
„Lucrarea noastră este clar arătată în Cuvântul lui Dumnezeu. Creștin trebuie să se unească cu creștin, comunitate cu comunitate, uneltele omenești trebuie să coopereze cu cele cerești, fiecare unealtă trebuie să se subordoneze Duhului Sfânt și toate să se unească spre a duce lumii vestea cea bună a harului lui Dumnezeu”. -- E. G. White, The General Conference Bulletin, 1893, 421.
„Comunitatea este fortăreața lui Dumnezeu, cetatea Sa de scăpare pe care El o are în mijlocul unei lumi răzvrătite. Orice trădare a Comunității Sale este o trădare față de Dumnezeu, care a răscumpărat pe oameni prin sângele Fiului Său, Unul născut. De la început sufletele credincioase au alcătuit Comunitatea lui Dumnezeu pe pământ. În toate secolele Domnul și-a avut străjerii Săi, care au dat o mărturie credincioasă generației în care trăiau. Aceste santinele dădeau solia de avertizare și când erau chemați să depună armele, alții le luau locul. Dumnezeu aducea pe acești martori în legătură cu Sine, unind Comunitatea de pe pământ, întărită prin legământ, cu cea din cer”. -- Faptele Apostolilor, 11.